În primele patru luni din 2024 au fost dizolvate 16.153 de firme, față de 13.300 cu un an în urmă și de 10677 în 2012.
Recordul precedent era înregistrat în 2016, cu 13181 de companii dizolvate.
Cum dezghețăm piața listărilor, ce noi IPO sunt de așteptat, inclusiv de la companii de stat, lecții din experiența companiilor care s-au listat, perspective pentru investitorii de retail, ce poate atrage populația să-și plaseze banii pe piața de capital, ce schimbări de reglementare sunt așteptate de la ASF, ce oportunități de investiții au fondurile de pensii, cum va arăta piața derivatelor și pe ce lichiditate vom putea miza în anii următori sunt doar o parte dintre temele care vor fi discutate, pe 13 iunie, la Profit Piața de Capital.forum - Ediția a IV-a. DETALII AICI
Cele mai multe firme care au fost dizolvate în primele patru luni din acest an activau în comerț și servicii (4389), urmate de cele din sectorul construcțiilor (1662), activități profesionale, științifice și tehnice (1572) și industria prelucrătoare (1403).
Marea lor majoritate sunt firme din sectorul IMM-urilor, puternic afectate de efectele inflației, creșterilor de taxe și a scăderii consumului.
În topul domeniilor în care au fost dizolvate cele mai multe firme urmează sectorul transportului și depozitării (1202), informații și comunicații (1082), activități de servicii administrative (843) și hoteluri și restaurante (840).
,,Nici la precedenta criză economică nu am înregistrat un asemenea număr de firme dizolvate’’, spun analiștii, ,,semn că încrederea investitorilor în dinamica economică este la un nivel foarte scăzut’’.
,,Economia trece printr-un amplu proces de restructurare, determinat, în mare parte, de efectele creșterilor de taxe, ale inflației, scăderii vânzărilor și accentuării blocajului financiar’’, afirmă Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.
Dacă dinamica dizolvărilor de firme din primele 4 luni se va menține și în lunile următoare, nu este exclus ca numărul firmelor ieșite din peisajul economic să se apropie de pragul de 50.000, față de 39031 în 2023.
Dincolo de situația firmelor dizolvate, datele de la Registrul Comerțului indică un număr total de 58.899 de firme aflate în dificultate (radieri, insolvențe, dizolvări și suspendări de activitate) în primele patru luni din 2024, cu peste 15.000 mai multe decât în 2023 (43.585).
În primele 4 luni din acest an au fost radiate 32626 de firme, 16.153 au fost dizolvate, 7594 și-au suspendat activitatea și 2526 au intrat în insolvență.
Restructurarea afacerilor, în prim-plan
Sierra Quadrant estima, la finele anului trecut, că în 2024, vom vedea peste 150.000 de firme cu probleme în economie, iar datele anunțate de Registrul Comerțului, după primele patru luni, vin să confirme această perspectivă.
Anul trecut, spre comparație, peste 133.000 de firme au intrat în dificultate (16335 de companii și-au suspendat activitatea, 39.031 au fost dizolvate, 71.241 au fost radiate iar 6650 au intrat în insolvență)
Potrivit specialiștilor, companiile cu cele mai mari probleme, în momentul de față, sunt cele din comerț, agricultură, industrie și construcții, acolo unde creșterea taxelor, scăderea puterii de cumpărare și limitarea creditării au creat multiple probleme.
,,Printre firmele care și-au închis porțile, în prima parte a anului, cele mai multe sunt așa numitele firme zombie, cu capitaluri negative, incapabile să facă față provocărilor din prezent. Probabil numărul lor va crește semnificativ în următoarea perioadă.
Pentru restul, șansa continuării activității este dată de necesara restructurare a operațiunilor, de adaptare a ofertei de produse și servicii la noua realitate, de adoptarea unor planuri de planificare strategică’’, spun experții.
,,Există o vorbă la români - acoperișul casei se repară când e soarele pe cer- care se potrivește situației din prezent. În esență, dacă vor să evite provocările, hopurile economice care urmează, companiile românești trebuie să își ia de pe acum măsuri necesare pentru a preîntâmpina efectele creșterilor de taxe, scăderii vânzărilor etc. Este ca la medic. Te duci la un control preventiv, nu când boala e deja instalată’’, spune Ovidiu Neacșu.
Potrivit experților, în prezent, din păcate, multe dintre firmele românești ajung să apeleze la procedurile de restructurare, de la concordatul preventiv la acordul de restructurare, mult prea târziu, când deja au mari probleme financiare, de funcționare a business-ului.
,,Iarna car și vara sanie’’
Potrivit Sierra Quadrant, restructurarea operațiunilor nu înseamnă doar să îi ajuți să își reducă datoriile, să își rezolve problemele de finanțare.
Firmele au nevoie de un program de planificare strategică, de o evaluare completă a business-ului - cine sunt clienții, cum arată piața, care sunt competitorii, dacă au posibilități de inovare.
,,În absența unei strategii pe termen mediu și lung, multe dintre firme ajung, după câțiva ani, în aceeași situație în care s-au aflat și în momentul în care au fost restructurate’’, arată analiza.
,,Așa cum avertizam încă de acum 2 ani, restructurarea afacerilor va deveni cuvântul de ordine în business-ul românesc. Sunt sute de companii care au ales să își pregătească afacerile pentru vremuri de criză, să își reducă expunerile și să caute soluții financiare de backup în caz de nevoie. România va funcționa, practic, cu frâna de mână trasă în următorii 2 ani, mai ales în contextul incertitudinii fiscale asociate anului 2025’’, a declarat Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.
,,Investitorii trebuie să știe că pot să evite insolvența, falimentul, blocarea activității dacă apelează la instrumentele legale pe care le au la dispoziție, precum acordul de restructurare sau concordatul preventiv, proceduri destinate societăților aflate în dificultate și care le oferă perspectiva unui program de însănătoșire a business-ului’’, spune Ovidiu Neacșu.
Acordul de restructurare, de exemplu, funcționează ca un instrument proactiv, permițând afacerilor să abordeze problemele financiare înainte ca acestea să escaladeze în insolvență si chiar faliment.
Companiile pot elabora un plan de restructurare adaptat nevoilor și constrângerilor unice ale afacerilor lor, fără a fi limitați de procedurile rigide de insolvență.
,,În loc să treacă prin proceduri complexe și de lungă durată de insolvență, companiile pot continua să funcționeze în timp ce sunt în desfășurare negocieri și eforturi de restructurare. În plus, acordul de restructurare poate permite afacerilor să acceseze noi finanțări pentru a acoperi golurile de lichiditate, sub termeni care ar putea fi mai favorabili decât finanțarea de urgență sau de criză’’, spun experții de la Sierra Quadrant.
Aceștia consideră că o restructurare rapidă poate ajuta la prevenirea erodării valorii întreprinderii, care însoțește adesea procedurile prelungite de insolvență.
Cu un cadru structurat pentru abordarea dificultăților financiare, părțile interesate, inclusiv furnizorii, clienții și angajații, ar putea menține sau recâștiga încrederea în viabilitatea afacerii.
,,Acordul de restructurare oferă, în esență, o alternativă la insolvență, care adesea poartă o stigmă negativă. Concentrându-se pe reabilitare, narațiunea se schimbă de la eșec la reziliență și adaptabilitate’’, afirmă Ovidiu Neacșu.
Un barometru de opinie în rândul investitorilor, realizat de Sierra Quadrant la finele anului trecut, arăta că 3 din 5 respondenți (62%) și-au trecut drept principal obiectiv în 2024 restructurarea și optimizarea operațiunilor financiare.
Motivele invocate de antreprenori sunt legate în primul rând de creșterea taxelor, menționată de 67% dintre ei, scăderea vânzărilor (43%), accentuarea blocajului financiar (41%) și creșterea costurilor operaționale (38%).
