Guvernul a schimbat Codul de Procedură - SAF-T, obligativitatea înrolării în SPV, eșalonarea simplificată devine permanentă, modificări la rambursarea TVA cu control ulterior, firmele cu activitatea restrânsă de stat pot suspenda condițiile eșalonării

Guvernul a aprobat astăzi un proiect de ordonanță care aduce modificări importante Codului de procedură fiscală și o serie de alte măsuri fiscale. Printre acestea, menționăm introducerea SAF-T în Codul de procedură fiscală, modificări în ce privește competența de administrare a creanțelor fiscale datorate de persoanele fizice care desfășoară o activitate economică sau o profesie liberă, introducerea obligativității înrolării în sistemul de comunicare electronică SPV cu un termen de tranziție care nu este specificat, permanentizarea facilității de eșalonare la plată în formă simplificată, introdusă în pandemie, stabilirea unui termen rezonabil de valabilitate a măsurii asigurătorii după data comunicării sesizării penale, precum și norme speciale pentru debitorii a căror activitate este restrânsă/închisă de către organele abilitate ale statului, urmând ca pe perioada în care activitatea este restrânsă/închisă de către organele abilitate ale statului condițiile de menținere a eșalonării la plată să fie suspendate, astfel încât firmele să nu piardă eșalonarea.

CITEȘTE ȘI Transilvania Residence: un proiect imobiliar exclusivist în Brașov

Ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, a anunțat astăzi adoptarea ordonanței. Ministrul a menționat și unele dintre măsurile adoptate, precum obligativitatea înrolării în Patrimven pentru instituții ale statului, obligația înrolării în SPV pentru firme, profesii liberale și activități independente, permanentizarea procedurii rambursării TVA cu control ulterior și permanentizarea procedurii de eșalonare simplificată.

Ce prevede proiectul adoptat

SAF-T

În prezent, ANAF are în derulare un proiect finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA), având ca obiect finanțarea implementării SAF-T, ca modalitate de comunicare/transfer a datelor financiar-contabile de la contribuabil în scopul realizării obiectivelor strategice ale administrației fiscale din România. SAF-T este un fișier de audit standard pentru schimbul electronic de date contabile fiabile de la organizații către o autoritate fiscală națională sau auditori externi.

În ultima perioadă un număr tot mai mare de controale fiscale se derulează prin efectuarea de analize privind datele furnizate electronic de către contribuabilii verificați, la cererea inspectorilor fiscali, însă, și fără a avea un format standard privind furnizarea de date. Utilizarea tehnologiei este indispensabilă în administrațiile fiscale moderne, cu necesitatea continuă de îmbunătățire a eficienței și eficacității. Prin urmare, analizarea cantităților mari de date ar trebui efectuată în mod eficient. În absența unui format standardizat de date solicitat de administrația fiscală, este necesară cunoașterea specializată a sistemului informatic contabil pentru a putea analiza și interpreta corect datele. Automatizarea procesării datelor într-un instrument de analiză este complicată și consumatoare de timp atât pentru compania auditată, cât și pentru inspectorul fiscal, atunci când datele sunt transferate în formate diferite, conținând de multe ori coloane/șiruri de date nestandardizate ce necesită prelucrare manuală la momentul importului.

CITEȘTE ȘI eMAG Seller Credit – finanțare cu dobândă zero pentru cei care vând prin eMAG Marketplace

Având în vedere caracterul de noutate al conceptului SAF-T precum și impactul implementării obligației de depunere a acestuia asupra contribuabililor, este oportună introducerea acestuia în legislația națională.

Pe cale de consecință se propune modificarea următoarelor prevederi din Codul de procedură fiscală:

• pct. 19 al art. 1 din Codul de procedură fiscală, în sensul introducerii noțiunii de standard de control fiscal, respectiv definirea SAF-T - ului ca fiind o declarație informativă în legătură cu evidențele contabile și fiscale;
• completarea art. 55 din Codul de procedură fiscală astfel încât să constituie mijloc de probă orice element de fapt care servește la constatarea unei stări de fapt fiscale,  înregistrări audiovideo, date și informații aflate în orice mediu de stocare, inclusiv fișierul standard de control fiscal stocat într-un mediu care asigură unicitatea, integralitatea și integritatea acestuia. De asemenea, completarea cu dispoziții referitoare la punerea la dispoziție, a unei copii sau a unui link privind fișierul standard de control fiscal, la solicitarea persoanelor interesate, care pot fi: organele de soluționare a contestațiilor, organele judiciare.
• prin art. 591 se instituie obligația depunerii fișierului standard de control fiscal.
• la art. 113 alin. (2) se propune ca fișierul standard de control fiscal să constituie obiect al verificarii organului de inspectie fiscală în cadrul efectuării inspecției fiscale;
• introducerea unui nou articol, art. 3371 care să permită ANAF să sancționeze contravențional contribuabilii care nu depun fișierul standard de control fiscal.

Copia legalizată de pe documentul original, în cazul unui document redactat într-o limbă străină care nu are caractere latine

Se propune modificarea art. 8 din Codul de procedură fiscală prin introducerea unui nou alineat care să reglementeze obligația pentru contribuabil/plătitor de a atașa și copia legalizată de pe documentul original, în cazul unui document redactat într-o limbă străină care nu are caractere latine și care este tradus în limba română. Această modificare se impune în vederea identificării cu certitudine a unor persoane al căror nume este scris cu alte caractere decât cele latine.

Competența privind administrarea creanțelor fiscale datorate de persoanele fizice care desfășoară o activitate economică sau o profesie liberă

CITEȘTE ȘI RDF Arad a realizat investiții de 5.7 milioane euro în soluții de depozitare, tehnologie și utilaje și vizează să achiziționeze companii cu domenii de activitate conexe

Se propune introducerea unui nou articol, art. 331 privind revizuirea conceptului de competență privind administrarea creanțelor fiscale datorate de persoanele fizice care desfășoară o activitate economică sau o profesie liberă în sfera de competență a altui organ fiscal decât cel de domiciliu, din perspectiva declarării și colectării obligațiilor fiscale, cu precizarea ca competenta de înregistrare fiscală să nu se schimbe.

Prevederile Codului de procedură fiscală referitoare la înregistrarea/modificarea domiciliului fiscal rămân valabile, însă ceea ce s-a propus a fi schimbat vizează competența de administrare a creanțelor fiscale ale persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere, în sensul că aceasta să revină organului fiscal central competent în administrarea obligațiilor fiscale datorate de persoana fizică, înregistrată fiscal pe CNP.

Prin această propunere, se are în vedere o mai bună urmărire a încasării veniturilor la bugetul general consolidat, tinând cont că, din perspectiva colectării creanțelor bugetare, sunt activități care necesită analiza obligațiilor fiscale înregistrate atât de către persona fizică, cât și de persoana fizică care desfășoară o activitate economică sau o profesie liberă. Cu titlu de exemplu, este cazul eliberarii certificatului de atestare fiscala, în care trebuie cuprinse toate obligațiile fiscale ale persoanei fizice datorate pe ambele coduri de înregistrare fiscala (CNP și CUI), precum și cazul acordării înlensirilor la plata, unde se analizează constituirea de garanții, cum ar fi bunurile detinute de persoana fizica, care pot fi aduse drept garanție pentru toate obligatiile fiscale datorate, atât pe CNP, cât și pe CUI.

Totodată, pentru eventuale informații și documente cu privire la situația fiscală, deplasarea persoanei fizice este mai facilă la sediul organului fiscal în a cărui rază teritorială își are domiciliul, inclusiv pentru obligațiile fiscale datorate din activitățile economice desfășurate în mod independent sau din exercitarea de profesii libere.

De altfel, prin această propunere legislativă, se creează premisele unei mai bune comunicări cu contribuabilul – persoana fizică, în sensul că pe toate domeniile de activitate ale ANAF, acesta va fi administrat printr-un singur organ fiscal, cu excepția înregistrării fiscale. Astfel, contribuabilul va avea ca punct de legătură cu admnistrația fiscală, un singur organ fiscal, față de situația actuală, când trebuia să se adreseze unuia sau mai multor organe fiscale, în funcție de sediul unde își desfașura activitatea.

De asemenea, propunerile de modificare a Codului de procedură fiscală nu contravin prevederilor art. 2, lit.j1) din O.U.G. nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „în sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

CITEȘTE ȘI Transformarea digitală, răspunsul industriei asigurărilor la provocările pandemiei. Emiterea și plata online a polițelor au crescut exponențial

(...)
j1) sediul principal/locația declarată la registrul comerțului, în vederea înregistrării și autorizării funcționării persoanei fizice autorizate „.

Comunicarea dintre ANAF și instituții publice să se realizeze exclusiv prin mijloace electronice

Având în vedere evoluția situației epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și necesitatea limitării contactului fizic pentru soluționarea cererilor contribuabililor și îndeplinirea atribuțiilor specifice de către autoritățile publice, instituțiile publice și de interes public din administrația publică centrală și locală se propune completarea art. 69 din Codul de procedură fiscală și crearea cadrului legal, astfel încât comunicarea dintre ANAF și aceste entități să se realizeze exclusiv prin mijloace electronice.

Pe de altă parte, numărul mare de solicitări de informații venite către ANAF din partea autorităților și instituțiilor publice și de interes public generează încărcarea excesivă a volumului de lucrări și implicit un timp mare de soluționare a furnizării informațiilor solicitate. În privința activităților de executare silită, în cazul instituțiilor care nu sunt înrolate în aplicația respectivă această solicitare/furnizare de date se desfășoară doar în format letric, cu dificultate.

Ca urmare a acestei situații de neînrolare sau neutilizare a sistemului informatic PatrimVen de către toate unitățile administrativ-teritoriale/instituții și autorități publice, ANAF emite zilnic prin ghișee, spre exemplu, un număr de 15.000 de adeverințe de venit pentru contribuabilii care se deplasează mai mulți kilometri pentru a le obține, aceștia neputând fi refuzați, chiar dacă documentele sunt emise pentru primării care au acces la platforma informatică și le pot obține electronic.

Principalul beneficiu al creșterii urgente a gradului de înrolare este debirocratizarea sistemului administrativ și a interacțiunilor interinstituționale, contribuind, de asemenea, la creșterea veniturilor bugetului general consolidat prin succesul operațiunilor de executare silită, context în care se impune acordarea timpului necesar acestora pentru a se conforma.

CITEȘTE ȘI Senatorii au votat ca talonul (mov) de pensie să intre în sfârșit în era digitală. Pensionarii îl vor putea primi online

Se propune modificarea art. 701 din Codul de procedură fiscală în sensul că furnizarea de informații către autoritățile publice, instituții publice și de interes public din administrația publică centrală și locală se realizează utilizând sistemul informatic PatrimVen. În cazul persoanelor juridice de drept privat, furnizarea de informații urmează să se realizeze prin sisteme informatice dedicate (de exemplu platforma ARB, platforma IFN, sistemul informatic SPV) administrate de Ministerul Finanțelor prin Centrul Național pentru Informații Financiare. În plus, se propune modificarea art. 11 alin. (61) în vederea corelării în ceea ce privește furnizarea de informații.

Obligativitatea înrolării în sistemul de comunicare electronică SPV, dezvoltat de Ministerul Finanțelor/ANAF

În contextul actual al pandemiei, pentru evitarea contactului fizic între persoane, se impune necesitatea comunicării prin mijloace electronice cu contribuabilii, astfel încât se propune completarea dispozițiilor art. 79 din Codul de procedură fiscală în scopul reglementării obligativității înrolării în sistemul de comunicare electronică dezvoltat de Ministerul Finanțelor/ANAF, respectiv în SPV.

Contribuabilii pentru care se adoptă obligativitatea înrolării în SPV sunt persoanele juridice, asocierile și alte entități fără personalitate juridică, precum și persoanele fizice care desfășoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent într-una din formele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările și completările ulterioare.

De subliniat că obligativitatea înrolării în SPV revine persoanelor fizice care desfășoară activități economice sau exercită profesii libere doar cu privire la îndeplinirea obligațiilor sau exercitarea drepturilor ca urmare a exercitării profesiei, respectiv pe codul de înregistrare fiscală.

De asemenea, pentru derularea procedurii de conectare a aparatelor de marcat electronice fiscale, definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, la sistemul informatic național de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale al ANAF, este necesar ca operatorii economici utilizatori de aparate de marcat electronice fiscale să se înroleze în SPV.

Astfel, pentru operaționalizarea acestui flux electronic de informații cu operatorii economici se impune crearea cadrului legal pentru reglementarea obligativității înrolării în SPV.

În contextul evitării contactului fizic între persoane, precum și pentru realizarea procedurii de conectare a caselor de marcat, pentru înrolarea în SPV, contribuabilii menționați anterior trebuie să-și achiziționeze certificate calificate.

Pentru efectuarea acestor demersuri de către contribuabilii pentru care se creează obligativitatea înrolării în SPV, se impune reglementarea unui termen până la care această înrolare este opțională, urmând ca după acest termen cererile, înscrisurile sau orice alte documente depuse la organul fiscal central în format letric nu vor fi luate în considerare iar contribuabilii în cauză să fie notificați de către organul fiscal central cu privire la obligativitatea comunicării prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanță, respectiv prin SPV. Această normă de neluare în considerare a cererilor, înscrisurilor ori oricăror alte documente depuse în format letric poate avea ca efect o serie de sancțiuni concrete, funcție de tipul actului depus, respectiv, prescrierea unui drept, dacă o cerere de restituire este depusă, în format letric, la limita termenului de prescripție, decăderea din dreptul de a beneficia de o facilitate fiscală, dacă cererea este depusă în format letric în ultima zi de depunere, sau sancțiuni contravenționale în cazul în care legea impune depunerea unui document/înscris într-un anumit termen și acesta se depune în format letric. În acest sens, se reglementează un termen până la care contribuabilii pot să facă demersurile pentru înrolarea în SPV.

Înregistrarea fiscală a persoanelor nerezidente și regularizarea obligațiilor fiscale în cazul reconsiderării unei tranzacții

Se propune ca ordinele prevăzute la art. 83 alin. (5) (Prevederi speciale privind înregistrarea fiscală a persoanelor nerezidente)  și art. 170^1 alin. (2) (Procedura de aplicare pentru regularizarea obligațiilor fiscale în cazul reconsiderării unei tranzacții de către ANAF) din Codul de procedură fiscală, să se emită de președintele ANAF, având în vedere că formularele și procedurile de administrare se emit de către ANAF.

CITEȘTE ȘI ANAF și Poliția îi caută pe cei care comercializează tutun prin intermediul platformelor online

Toate deciziile de inactivare emise de organul fiscal vor fi suspendate ca urmare a hotărârilor instanțelor de judecată + alte modificări de procedură fiscală

Se propune completarea art. 92 din Codul de procedură fiscal cu un nou alineat alin. (91) în sensul că toate deciziile de inactivare emise de organul fiscal vor fi suspendate ca urmare a hotărârilor instanțelor de judecată în baza prevederilor legii nr. 554/2004. La această propunere s-a avut în vedere că în practică au apărut numeroase situații în care instanțele judecătorești au dispus suspendarea executării deciziilor de declarare în inactivitate, fără a preciza și modul de ducere la îndeplinire a acestei suspendări și efectele care trebuie să se producă. Menționăm că, aceeași situație este și în cazul Deciziilor privind anularea înregistrării în scopuri de TVA, potrivit art.316 alin.(11) lit.a) - e) și h) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Se propune modificarea art. 105 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură fiscală, în sensul creării posibilității corectării declarațiilor fiscale ori de câte ori printr-o hotărâre judecătorească definitivă sunt dispuse măsuri care implică și modificări de impuneri aferente unor creanțe fiscale și perioade pentru care s-a anulat rezerva verificării ulterioare.

Se propune modificarea art. 129, în sensul creării posibilității refacerii inspecției fiscale de către aceeași echipă de inspecție care a încheiat actul desființat, dacă din motive obiective, nu există posibilitatea refacerii inspecției fiscale de către o altă echipă de inspecție.

Se propune modificarea art. 157 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură fiscală, în sensul ca să nu fie considerate restante obligațiile fiscale cu termene de plată viitoare stabilite în planul de reorganizare aprobat și confirmat în condițiile legii.

Viramentele efectuate eronat se vor corecta, cu păstrarea datei plății, iar în funcție de data plății se va păstra beneficiul acordat de legiuitor de plată a jumătate din minimul legal al amenzii

Prin modificarea prevederilor art. 164 din Codul de procedură fiscală s-a avut în vedere recunoașterea bunei credințe a contribuabililor, astfel că, la cererea acestora, viramentele efectuate eronat se vor corecta, cu păstrarea datei plății, iar în funcție de data plății se va păstra beneficiul acordat de legiuitor de plată a jumătate din minimul legal al amenzii.

Extinderea la toți contribuabilii, cu unele excepții stabilite expres de lege, a mecanismului rambursării TVA cu control ulterior

Se propune modificarea art. 169 din Codul de procedură fiscală, respectiv a procedurii de rambursare a taxei pe valoarea adăugată în sensul extinderii mecanismului de rambursare cu control ulterior, la toți contribuabilii cu unele excepții stabilite expres de lege, similar procedurii aprobate prin OUG nr. 48/2020.

CITEȘTE ȘI Finanțele modifică atribuțiile inspecțiilor economico-financiare, pe care le derulează la instituții publice

Înlesniri la plată

Se propune completarea art.184 alin.(6) cu o nouă literă care să stipuleze că nu se acordă înlesniri la plată a obligațiilor fiscale care reprezintă ajutor de stat acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat, precum și fonduri europene sau fonduri publice naționale aferente fondurilor europene.

Se introduce un articol nou, articolul 184^1 în care se propun reguli speciale privind eșalonarea la plată a impozitului calculat potrivit art. 403 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, respectiv:

• pentru sumele care fac obiectul eșalonării la plată a impozitului calculat potrivit art. 403  din Codul fiscal să nu înceapă procedura de executare silită, de la data comunicării deciziei de eșalonare la plată.
• contribuabilii care la data depunerii declarației prin care calculează impozitul prevăzut de art. 403 din Codul fiscal au în derulare înlesniri la plată acordate potrivit prevederilor legale în vigoare, pot beneficia de eșalonare la plată potrivit prezentului articol.
• aplicarea prevederilor art. 165 alin. (4) privind ordinea de stingere a obligațiilor fiscale. Dacă suma plătită de către contribuabil nu este suficientă pentru a stinge ratele din graficele de eșalonare la plată, atunci se stinge, cu prioritate, rata aferentă celei mai vechi decizii de eșalonare la plată.
• pentru obligațiile fiscale principale și accesorii rămase de plată din eșalonările la plată și/sau amânările la plată, după caz, a căror valabilitate a fost pierdută potrivit prevederilor art. 403  din Codul fiscal ori potrivit prevederilor în baza cărora au fost acordate celelalte înlesniri la plată, în scopul încadrării în condițiile de menținere a valabilității eșalonării la plată, sunt exigibile și au termen de plată la data pierderii valabilității eșalonărilor la plată, respectiv data comunicării deciziei de constatare a pierderii valabilității eșalonării la plată a obligațiilor fiscale, precum și, după caz, a deciziei de pierdere a valabilității amânării la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare.
• nu este considerat restant impozitul prevăzut de art. 403  alin. (1) din Codul fiscal pentru care s-a acordat și este în derulare o eșalonare la plată, potrivit acestui articol, dacă pentru acesta nu s-a împlinit termenul de plată prevăzut în decizia de eșalonare la plată sau se află în termenul de plată prevăzut la art. 403 din Codul fiscal.
• debitorul poate renunța la eșalonarea la plată pe perioada de valabilitate a acesteia, prin depunerea unei cereri de renunțare la eșalonare.
• graficul de eșalonare se poate suplimenta ca urmare a depunerii declarației rectificative, cu respectarea perioadei de eșalonare acordată inițial.
• pe perioada derulării eșalonării la plată, cu sumele de rambursat/de restituit se sting obligațiile în ordinea prevăzută la art. 165 alin. (4), în limita sumei aprobate la rambursare/restituire. În sensul art. 167, ratele sunt exigibile la aceste termene de plată.
• pentru contribuabilii care trebuie să achite obligațiile fiscale administrate de organul fiscal central într-un anumit termen pentru a se menține autorizația, acordul ori alt act administrativ similar se aplică în mod corespunzător prevederile art. 204.
• în cazul contribuabililor care beneficiază de eșalonare la plată potrivit 403 din Codul fiscal se aplică în mod corespunzător prevederile art. 207.
• garanția prevăzută la art. 403  din Codul fiscal, se constituie în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării acordului de principiu, dacă are această obligație.
• procedura de acordare de către organul fiscal central a eșalonării la plată a impozitului prevăzut de art. 403  din Codul fiscal, precum și formularistica utilizată se aprobă prin Ordin al președintelui ANAF.
• în situația în care cererea de acordare a eșalonării impozitului  prevăzut la art. 403 din Codul fiscal se respinge, contribuabilul are obligația să plătească acest impozit,  în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei de respingere.

Se introduce o nouă literă la art. 194 alin. (1) pentru a corela condiția de menținere a valabilității eșalonării la plată în cazul pierderii eșalonării impozitului prevăzut la art. 403  alin. (2)  din Codul fiscal.

CITEȘTE ȘI Finanțele schimbă Codul Fiscal - sunt vizate, printre altele, impozitarea clădirilor cu destinație mixtă, inclusiv activități economice, ale persoanelor fizice, deductibilitatea deprecierii creanțelor

Facilitatea de eșalonare la plată în formă simplificată devine permanentă

Se introduce Capitolul IV^1 care prevede o procedură permanentă de eșalonare la plată, în formă simplificată, pentru obligațiile bugetare administrate de organul fiscal central, având în vedere că eșalonarea la plată a obligațiilor bugetare, în formă simplificată, adoptată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 181/2020, a fost una dintre cele mai accesate facilități fiscale, precum și faptul că prin această facilitate fiscală se asigură lichiditățile financiare necesare continuării activității contribuabililor care temporar se află în dificultate financiară. Măsura are ca scop creșterea gradului de colectare a creanțelor bugetare prin stimularea conformării voluntare.

Valabilitatea măsurilor asigurătorii

Se propune modificarea dispozițiilor art. 213 din Codul de procedură fiscală în sensul stabilirii unui termen rezonabil de valabilitate a măsurii asigurătorii, după data comunicării sesizării penale. Astfel, apreciem că o poziție echilibrată este aceea de a reglementa un termen de 3 luni de la data comunicării sesizării penale în care să rămână valabilă măsura asigurătorie.

Această măsură trebuie dublată de o măsură administrativă a ANAF, în sensul că organul fiscal să fie obligat să comunice sesizarea penală în interiorul termenului de valabilitate a măsurii asigurătorii de 6 luni sau un an, după caz, prevăzută de alin. (7) al art. 213 din Codul de procedură fiscală. Astfel, măsura asigurătorie rămâne valabilă 3 luni de la data comunicării sesizării penale, perioadă care dă posibilitatea organelor de urmărire penală să instituie propriile măsuri asigurătorii.

Se propune completarea art. 235 din Codul de procedură fiscală, cu o normă de excepție, în sensul că, în situația rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care a fost respinsă contestația contribuabilului, în tot sau în parte, scrisorile de garanție/polițele de asigurare de garanție depuse de debitor în scopul suspendării executării silite se execută după 15 de zile de la data la care acțiunea este respinsă definitiv sau în ultima zi de valabilitate a scrisorii de garanție/poliței de asigurare de garanție (dacă aceasta se împlinește înaintea celor 15 zile).

Astfel, se acordă un termen rezonabil în care debitorului poate plăti de bună voie, întrucât executarea scrisorii de către organul fiscal presupune costuri pentru debitor.

Se propune completarea art. 247 din Codul de procedură fiscală în scopul reglementării posibilității eliberării din unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului către structura prevăzută la art. 220 alin. (21) lit. a) din același act normativ a bunurilor ce constau în metale prețioase și pietre prețioase ce fac obiectul măsurilor asigurătorii luate de către organele judiciare, în orice fază a procesului penal, în vederea expertizării, evaluării și valorificării, în scopul  fluidizării activității structurii în cauză. în situația în care printr-o hotărâre definitivă se mențin măsurile asigurătorii.

Soluționarea cererilor de dare în plată

Se propune modificarea art. 263 alin. (5) din Codul de procedură fiscală, în sensul că, analiza cererilor de dare în plată depuse la ANAF să fie realizată la nivelul organului fiscal competent de către comisiile constituite în acest scop prin ordin al președintelui ANAF. Propunerea are în vedere, pe de o parte, faptul că darea în plată este o modalitate de stingere a obligațiilor fiscale administrate de organul fiscal competent și, pe de altă parte, se au în vedere măsurile care se iau în vederea descentralizării și debirocratizării la nivelul ANAF. Astfel, cererile de dare în plată sunt analizate la nivelul organului fiscal competent fără a mai fi transmise unei comisii care funcționează la nivel național. Precizăm că această regulă se aplică și pentru cererile de dare în plată aflate în curs de soluționare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.

Anularea unor obligații accesorii

În completarea facilităților fiscale adoptate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru instituirea unor măsuri fiscale, cu modificările și completările ulterioare, și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2021 privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal, se propune:

• anularea dobânzilor, penalităților și tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale administrate de organul fiscal central cu scadențe anterioare datei de 31 martie 2020, în cazul contribuabililor care au fost supuși inspecției fiscale sau verificării situației fiscale personale începute și pentru care s-a comunicat decizia de impunere în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru instituirea unor măsuri fiscale, cu modificările și completările ulterioare și data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2021 privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal.
  Acordarea facilității se realizează cu respectarea condiției de plată integrală a obligației bugetare principale stabilite prin decizia de impunere, până la un anumit termen, și cu depunerea cererii de anulare până cel târziu la data de 31 ianuarie 2022 inclusiv. În situația în care obligația bugetară principală stabilită prin decizia de impunere a fost achitată până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, contribuabilul are dreptul de a beneficia de facilitatea fiscală dacă depune cererea până la data de 31 ianuarie 2022 inclusiv.
• anularea dobânzilor, penalităților și tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale administrate de organul fiscal cu scadențe anterioare datei de 31 martie 2020, în cazul contribuabililor care au fost supuși verificării documentare după data intrării în vigoare a OUG nr. 69/2020.
  Acordarea facilității se realizează cu respectarea condiției de plată integrală a obligației bugetare principale stabilite prin decizia de impunere până la anumite termene  și cu depunerea cererii de anulare până cel târziu la data de 31 ianuarie 2022 inclusiv, respectiv în termen de 90 de zile de la comunicarea deciziei de impunere dacă termenul de 90 de zile se împlinește după 31 ianuarie 2022.

În ambele situații reglementate, accesoriile stinse atât înainte, cât și după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, se restituie potrivit Codului de procedură fiscală. Este de menționat că, în scopul aplicării unui tratament unitar, măsura are în vedere și contribuabilii care au avut în derulare o inspecție fiscală în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a OUG nr. 69/2020 și data intrării în vigoare a OUG nr. 19/2021 și pentru care a fost emisă o decizie de impunere cu obligații bugetare principale cu scadențe anterioare datei de 31 martie 2020 inclusiv, pentru care s-au calculat accesorii, care au stins atât obligațiile principale cît și accesoriile  dar nu au putut accesa facilitățile reglementate de OUG nr. 69/2020 și nu pot accesa nici facilitățile reglementate prin OUG nr. 19/2021.

De asemenea, contribuabilii care au fost supuși verificării documentare nu pot accesa facilitățile fiscale reglementate de cele două acte normative, mai sus menționate.

Norme speciale pentru debitorii a căror activitate este restrânsă/închisă de către organele abilitate ale statului

Se propune suspendarea condițiilor de menținere a eșalonării la plată, în situația în care activitatea este restrânsă/închisă de către organele abilitate ale statului similar cu dispozițiile suspendării condițiilor de menținere a eșalonării la plată care a fost reglementată prin OUG nr. 48/2020 și ale cărei efecte au încetat la data de 25 decembrie 2020.

Astfel, în vederea sprijinirii contribuabililor se propune ca, la cerere, debitorii la care activitatea este restrânsă sau închisă pe perioada stării de urgență/alertă să poată solicita suspendarea condițiilor de menținere a eșalonării la plată, în oricare forma este acordată (eșalonare acordată potrivit cap. VI din cadrul titlului VII din Codul de procedură fiscală, eșalonare la plată în formă simplificată, potrivit OUG nr. 181/2020, restructurarea obligațiilor bugetare, potrivit OG nr. 6/2019 sau eșalonarea în formă simplificată propusă prin acest act normativ). Cu precizarea că această suspendare se acordă până la data la care activitatea este reluată fără nici un fel de restricție.  

Este de menționat că referința la „organele abilitate ale statului”  are în vedere organele și structurile abilitate care acționează în regim de putere publică, pentru satistacerea unui interes public. În acest sens, exemplificăm structurile prevăzute la art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare, respectiv Comitetul local pentru situații de urgență, Comitetul județean pentru situații de urgență, Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență, Comitetul național pentru situații de urgență, cu precizarea că declararea stării de alertă poate să se refere la nivelul local sau la nivel national.