Premierul Florin Cîțu nu ia în calcul eliminarea TVA din facturile de energie din această iarnă, așa cum a cerut Asociația Furnizorilor de Energie, afirmând că nu dorește să umble la sistemul fiscal pentru că apoi este dificil de revenit, dar precizând că autoritățile vor susține consumatorii cu venituri reduse prin compensarea unei părți din factură.
Florin Cîțu a fost întrebat dacă este de acord cu propunerea furnizorilor de energie de eliminare a TVA din facturile de la curent și gaze.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
“O soluție ca aceasta este o soluție foarte dură sau o soluție permanentă, pentru o problemă temporară. Sunt de acord și am venit cu soluția de a aduce mai aproape implementarea legii consumatorului vulnerabil în loc de octombrie 2022, o să fie de la 1 ianuarie 2022. În același timp, avem o soluție de a compensa parte din factură pentru lunile de iarnă anul acesta pentru mai mult decât consumatorul vulnerabil. Avem soluții. Nu vreau să umblu la sistemul fiscal pentru că apoi e dificil de revenit asupra lui și implicațiile sunt total diferite. Dar vom susține în această iarnă consumatorii, consumatorul vulnerabil și mare parte a populației să treacă peste această iarnă și să nu aibă un impact creșterea prețurilor. Vom compensa o parte din factură. Multe din aceste companii au avut profituri mai mari decât se așteptau așa că sunt sigur că există resurse pentru a susține”, a explicat Florin Cîțu, arată news.ro.
Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) propune, într-o scrisoare deschisă adresată autorităților, reducerea TVA sau scutirea de taxă, precum și scutirea de acciză la energie electrică și gaze naturale, pentru ținerea sub control a scumpirii electricității și gazelor la consumatorii finali.
"Propunerile AFEER pentru diminuarea imediată a facturii consumatorilor: reducerea sau scutirea de la plata TVA a energiei electrice și a gazelor naturale; scutirea de la plata accizei; acoperirea parțială a facturii de utilități prin adoptarea urgentă a Legii privind consumatorul vulnerabil", se menționează în scrisoare.
Documentul nu include și o estimare a costurilor unor astfel de măsuri pentru bugetul de stat.
Pentru diminuarea în viitor a facturilor, AFEER propune implementarea de măsuri de creștere a eficienței energetice, aoptarea unor măsuri legislative pentru promovarea construcției de noi capacități de producție, precum și urgentarea deciziei privind exploatarea gazelor din zona economică exclusivă a României la Marea Neagră.
În opinia sa asupra recentului proiect de rectificare bugetară, Consiliul Fiscal atrage atenția că "Un impact asupra bugetului public va fi și din cauza situației pe piața autohtonă a energiei (între altele nevoia de a susține consumatorii vulnerabili)".
"Asistăm, în această perioadă, la o creștere importantă de prețuri, atât pe piața europeană, cât și pe cea națională. Pe lângă creșterea cererii de energie (electrică și gaze naturale), determinată de reluarea activității economice la niveluri similare celor dinainte de perioada pandemică (situație care a dus creșterea economică în Uniunea Europeană, la fel ca și în România), a intervenit și majorarea prețurilor la care se tranzacționează certificatele de emisii (chiar la peste 57 euro) ca urmare a angajamentelor statelor membre UE de a face tranziția către surse nepoluante și sustenabile de energie, ceea ce a condus la o creștere importantă a prețurilor energiei electrice și gazelor naturale", se spune în scrisoarea AFEER.
Organizația ține să sublinieze că este deosebit de important ca această situație să fie corect explicată, în special publicului larg, menționând că furnizorii nu sunt cauza creșterilor de prețuri, ci, dimpotrivă, ei sunt cei mai expuși, fiind ultima verigă în fața consumatorului, și încearcă să vină în sprijinul clienților, pentru a-i proteja cât mai mult posibil în fața creșterilor de prețuri de pe piața angro de energie.
Asta în condițiile în care, potrivit sursei citate, perturbațiile pieței se regăsesc în majoritatea țărilor europene, însă în România se adaugă efectul unei oferte sub nivelul cererii, ca urmare a deficitului de investiții din ultimii ani în capacități noi de producție de energie.
”De-a lungul timpului, au fost câteva cauze majore care au condus la o limitare extremă, chiar o stopare a investițiilor în noi capacități de generare a energiei electrice, precum intervenția statului, inclusiv prin reglementări primare și secundare, care au condus la o distorsionare evidentă a pieței, dar care au generat și un nivel foarte scăzut de recuperare a eventualelor investiții, ceea ce i-a determinat pe investitorii privați să-și revizuiască planurile. Pe de altă parte, nici Guvernul, în calitate de proprietar al majorității producătorilor de energie și a rețelei de transport, nu a fost capabil să acceseze fonduri europene nerambursabile prin Planul Național de Investiții (PNI), program în care au rămas fonduri importante necheltuite, astfel că nu au apărut noi capacități de producere, iar rețeaua de transport a rămas cu o capacitate redusă în multe regiuni de interes pentru investiții în generare. În plus, schimbările dese și de substanță ale legislației au împiedicat, o dată în plus, investițiile în domeniu”, a declarat directorul executiv al AFEER, Ion Lungu.
Asociația adaugă că și în prezent există bariere în reluarea investițiilor în sectorul energetic: întârzieri mari în transpunerea legislației europene, schimbări legislative privind taxarea sau privind piața, întârzieri mari în implementarea noilor programe de finanțare din fonduri publice (precum Fondul de Modernizare), neclarități în interpretarea reglementărilor adoptate (precum cele referitoare la contractele bilaterale de lungă durată, deși acestea sunt nu doar permise, ci încurajate de legislația europeană), neclarități privind viitorul resurselor de gaz din Marea Neagră (în condițiile în care estimările sunt că, în 10 ani, România își epuizează rezervele de gaze naturale, iar importurile din acest an au crescut de aproape 3 ori față de 2020), neclarități între volumul total al capacităților instalate teoretic și cel a capacităților cu adevărat funcționale (ceea ce determină, implicit, blocarea unor avize tehnice de racordare - ATR din cauza unor unități nefuncționale).
"De menționat și că multe proiecte de investiții au soluții de racordare cu întărirea obligatorie a rețelei, ceea ce implică majorarea semnificativă a costurilor pentru investitori, consecințele ajungând până la stoparea investițiilor. În plus, există și o reticență a sectorului bancar în finanțarea proiectelor care nu au acoperite integral riscurile, la care se adaugă și costuri de finanțare mai mari față de cele percepute în alte țări europene", se mai afirmă în scrisoare.
Potrivit AFEER, toate acestea au condus la un deficit de capacitate de generare a energiei, astfel încât România are probleme în a-și asigura consumul din producția internă, ceea ce a făcut ca, în ultimii ani, din exportator, țara să devină importator net de energie electrică.
"În prezent, ne confruntăm cu o situație îngrijorătoare: oferta scăzută a producătorilor, alături de o creștere a cererii, a făcut ca prețurile în România să fie printre cele mai mari din Europa, uneori chiar cele mai mari pe piața spot. Creșterea generală a prețurilor pe piața angro de energie a afectat în special consumatorii, dar și furnizorii, mulți dintre aceștia aflându-se într-o situație financiară dificilă. Furnizorii sunt singura parte a sistemului energetic care are contact direct cu consumatorii. De aceea, furnizorii sunt integratorii sistemului, cei ce colectează contravaloarea facturilor de la consumatori. Chiar și în situația în care furnizorii nu încasează contravaloarea facturilor de la consumatori, ei oricum plătesc către celelalte verigi ale lanțului – producătorilor, operatorului de transport și de sistem, operatorilor de distribuție, bugetului de stat – sumele ce asigură funcționarea sistemului și a economiei. Practic, este o situație care pune furnizorii de energie în postura de a fi singurii care își asumă toate riscurile financiare pentru a asigura alimentarea cu energie a consumatorilor casnici și industriali", notează organizația.
În aceste condiții, membrii AFEER consideră că este stringentă construcția de noi capacități de producție, precum și extinderea posibilităților de tranzacționare, fiind nevoie de o legislație stabilă, predictibilă și favorabilă investițiilor, pentru promovarea căreia, este necesară implicarea tuturor actorilor din piață.
"Situația în piața energiei este dificilă și considerăm că este necesară o dezbatere mai largă, în care specialiștii să poată explica reprezentanților autorităților cât mai bine ce se întâmplă în piață, pentru a se lua măsuri optime", conchide AFEER.
