România va avea o creștere economică de aproximativ 5% în acest an, iar pe termen mediu avansul va încetini spre 3%, estimează Fondul Monetar Internațional (FMI). Fondul a atras, însă, atenția, la finalul unei misiuni periodice de evaluare, asupra unor riscuri importante, cum ar fi deficitele bugetare mari pe fondul unor investiții publice reduse, dar și asupra capacității reduse a statului de a colecta taxe într-o economie în creștere accelerată. Totodată, misiunea FMI a atrage atenția că reducerea corupției ar avea un impact pozitiv semnificativ pentru finanțele statului.
„Economia crește puternic, șomajul a coborât la un minim record, iar situația sectorului financiar se îmbunătățește. Dar fără shimbarea unora dintree politicile statului, creșterea economică va deveni tot mai fragilă. Astfel, inflația s-ar putea accelera, cu posibile implicații sociale. Un mix între moderația fiscală și înăsprirea politicii monetare ar fi cel mai bun curs de acțiune. Doar o înăsprire a politicii monetare ar urma să împingă dobânzile la un nivel care ar afecta investițiile și competitivitatea. Perpetuarea unor unor deficite fiscale ample, mai ales cu cheltuieli reduse pentru investiții, ar diminua capacitatea de a susține economia în viitoare perioade mai dificile și ar afecta potențialul Românei de creștere”, a declarat Jaewoo Lee, șeful misiunii FMI în România.
O misiune a FMI s-a aflat în ultimele zile la București pentru consultările periodice cu autoritățile române. Consultări de acest tip au loc anual cu toate statele membre ale FMI, inclusiv SUA, China, Franța sau Germania.
Reprezentanții Fondului au atras atenția că, deși România a avut anul trecut cel mai puternic avans economic din UE, de 7%, acesta a fost susținut de consum, ca urmare a majorării salariului minim și cheltuielilor bugetare ridicate.
Potrivit concluziilor misiunii FMI, creșterea PIB ar urma să încetinească la aproxmativ 5% anul acesta și la 3% pe termen mediu, ca urmare a diminuării impactului stimulilor fiscali, investițiilor publice reduse, încetinirii progresului în ce privețete reformele structurale și înăspririi condițiilor financiare.
Un mix prudent de consolidare fiscală și înăsprire a politicii monetare ar preveni o eventuală supraîncălzire a economiei și, în același timp, ar reduce deficitul bugetar și cel comercial, întărind stabilitatea macroeconomică.
FMI încurajează BNR să continue întărirea politicii monetare, pentru temperarea inflației și ancorarea așteptărilor, având în vedere factori precum prețurile la energie pe plan internațional, cererea internă de consum, tensionarea pieței muncii și evoluția leului.
În privința deficitului bugetar, Fondul consideră că sunt necesare, având în vedere politicile actuale, măsuri de corecție echivalente cu 0,6% din PIB pentru respectarea obiectului Guvernului de încadrare în limita de 3%. Aceste eventuale măsuri ar trebui să protejeze cheltuielile de investiții.
Potrivit INS, economia românească a crescut anul trecut cu 7%, față de 2016, cel mai mare avans din 2008 până în prezent. În 2008, economia României a crescut cu 7,1%, în termeni reali, față de 2007.
Proiectul de buget pentru anul 2018 a fost construit pe o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) de 5,5%, estimare mai precaută față de cea a Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), de 6,1%. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht. Deficitul bugetar s-a situat anul trecut la 2,88% din PIB, sub ținta anuală stabilită, de 2,96%.
Motiv de îngrijorare - statul colectează mult prea puțin din taxe
Ponderea mult prea redusă în PIB a încasărilor din taxe este un motiv major de îngrijorare, afirmă reprezentanții Fondului. Banii pierduți de bugetul statului din cauza capacității prea reduse a statului de a colecta taxele ar putea fi folosiți pentru investiții în infrastructură, educație și sănătate, precum și pentru dificultăți generate de evoluția demografică.
Pentru a îmbunătăți colectarea veniturilor, autoritățile trebuie să evite noi reduceri de taxe, iar schimbările ar trebuie să fie mult mai rare și mai predictibile. Colectarea ar trebui îmbunătățită inclusiv printr-o gestiune mai bună a scutirilor și reforma administrației fiscale. Rezolvarea problemei sistemului IT învechit al Fiscului este o prioritate, au spus aceștia.
De asemenea, autoritățile ar trebui să îmbunătățească eficiența cheltuielilor, în special prin prioritizarea alocărilor pentru investiții, să acorde o atenție sporită atragerii de fonduri UE și să asigure aplicarea legii responsabilității fiscale, inclusiv printr-o integrare mai bună a activității Consiliului Fiscal în procesul bugetar.
La fel ca în anii trecuți, FMI a atras atenția și asupra necesității revigorării reformelor structurale, a restructurării și privatizării companiilor de stat.
Planurile Guvernului de înființare a unui fond suveran și o bancă de investiții ar trebui să reflecte cele mai bune practici internaționale și riscurile asociate entităților de acest fel, potrivit FMI.
Fondul notează și progresele României în ce privește lupta împotriva corupției și atrage atenția că reducerea corupției ar crește veniturile statului, ar îmbunătăți eficiența cheltuielilor și competitivitatea economică.
"Independența justiției și statul de drept ar trebui să reprezinte baza luptei împotriva corupției și a unei guvernări pe principiul respectării regulilor", arată FMI în concluziile misiunii.
Fondul atrage atenția și asupra riscurilor generate pentru sectorul bancar de către expunerea pe datoria statului, dart consideră că băncile sunt bine capitalizate, lichide și profitabile. Totodată, în rândul riscurilor la afresa sectorului bancar se numără și mai multe inițiative legislative, cum ar fi plafonarea dobânzilor și posibilitatea pentru debitor de a-și răscumpăra în condiții avantajoase creanța ajunsă la firme de recuperare a datoriilor.
