Guvernul de la Paris a emis un decret cu normele de aplicare ale unei legi adoptate la finalul anului 2019, care autorizează demararea de către autoritatea fiscală și cea vamală din Hexagon a unui experiment cu durata de 3 ani, prin care acestea vor implementa un sistem de monitorizare și supraveghere automată a rețelelor de socializare online și de colectare de date de pe acestea, în scopul de a repera indicii privind posibile fraude fiscale sau neconcordanțe între veniturile și activele declarate oficial la Fisc de către contribuabilii francezi în scopul impozitării și situația reală a averii lor.
Mai precis, Fiscul și Vămile din Franța vor utiliza dispozitive algoritmice cu capacitate de învățare automată (machine learning) care vor analiza datele colectate folosind cuvinte-cheie și informații despre date și locații pentru a încerca să detecteze prin coroborare posibile încălcări ale legislației fiscale și vamale. Cele mai simple exemple posibile ar fi detectarea de achiziții costisitoare (cum ar fi casele sau mașinile) nedeclarate autorităților sau de voiaje și excursii scumpe, ce nu concordă cu declarațiile de venituri depuse la Fisc.
Potrivit decretului, supravegherea va viza exclusiv datele făcute publice în mod voluntar pe Internet de către contribuabili. Țintele sunt rețelele de socializare și partajare de conținut precum Facebook, Twitter sau YouTube, dar și platforme de tip Airbnb sau BlaBlaCar. Conform surselor Profit.ro, la un astfel de sistem s-au gândit, în urmă cu circa 5 ani, și oficialii români, dar nu l-au aplicat până la acest moment, urmărind să vadă mai întâi ce fac alte state.
Experimentul va debuta în următoarele săptămâni, au declarat, pentru Le Figaro, reprezentanți ai Direcției Generale a Finanțelor Publice de la Paris.
După adoptarea la finalul anului 2019, legislația a fost atacată la Consiliul Constituțional, însă instituția a decis că lupta împotriva evaziunii fiscale constituie un "imperativ constituțional" a cărui îndeplinire justifică restrângerea prin supraveghere a dreptului la viață privată. În plus, Consiliul a arătat că această restrângere este extrem de limitată și reglementată. Astfel, datele colectate vor putea fi păstrate doar timp de o lună, dacă pe baza lor nu se decide efectuarea unei inspecții fiscale, caz în care termenul poate fi prelungit până la un an.
Pe de altă parte, Comisia Națională pentru Informatică și Libertăți (CNIL) din Franța a dat un aviz critic asupra legii, arătând că, în acest fel, pașii procedurali firești ai operațiunilor Fiscului sunt inversați. În mod normal, se decide ca anumiți contribuabili să fie supravegheați mai atent doar după ce apar suspiciuni cu privire la comportamentul lor, în timp ce experimentul actual procedează exact pe dos: colectează o cantitate imensă de date tocmai pentru a descoperi indicii privind activități suspecte.
"Întrebarea care se pune este ce se va întâmpla la finalul celor 3 ani de experiment. Dacă această metodă avansată de supraveghere își va demonstra utilitatea, tindem să credem că atât Legislativul, cât și Guvernul, vor dori să o permanentizeze și să o facă încă și mai eficientă", comentează portalul specializat numerama.com.
