Angajatorii vor putea cere prin Declarația 112 (D112), compensarea sumelor pe care le au de încasat de la CNAS pentru concedii medicale cu sumele pe care le au de achitat în urma depunerii formularului fiscal D112, anume impozit pe venit, contribuțiile la sănătate și pensie (CAS și CASS) și contribuția asigurătorie pentru muncă (CAM), prevede un proiect de act normativ depus în Parlament. În prezent, angajatorul plătește angajatului aflat în concediu medical, după care așteaptă câteva luni sau chiar un an pentru a i se deconta banii de către casa de asigurări de sănătate, din cauza alocărilor insuficiente de fonduri de către Guvern.
De ce este important: Rapiditatea cu care statul își achită datoriile către contribuabil, firme sau persoane fizice, este importantă pentru mersul economiei, întrucât în cazul firmelor poate conduce chiar la probleme în buna funcționare a afacerii. De asemenea, statul cere plătitorilor de taxe și impozite să își achite la timp și corect taxele și impozitele, iar așteptarea normală este să aplice aceeași rigoare și propriilor instituții.
De asemenea important: Modificările ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2023. Pentru a intra în vigoare, legea trebuie să fie adoptată de către Parlament, promulgată de către Președinție și publicată în Monitorul Oficial. Proiectul are susținere din partea parlamentarilor principalelor partide.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Proiectul a fost inițiat de foștii parlamentari PNL care au părăsit partidul odată cu Ludovic Orban și de un parlamentar USR, dar are deja susținerea a peste 60 de parlamentari, inclusiv de la PNL, PSD și USR.
În prezent, decontarea este posibilă la cerere pentru sume administrate de către aceeași instituție. De exemplu, se pot compensa sume de încasat cu sume datorate în relația cu ANAF, dar nu sume de încasat de la CNAS cu sume datorate către ANAF. Astfel, unele firme așteaptă perioade lungi să-și încaseze banii de la CNAS, în timp ce trebuie să achite datoriile către stat. Un mecanism amplu de compensare între sume administrate de instituții diferite s-a mai aflat în atenția autorităților, dar nu a fost pus în practică, în contextul reincriminării ca faptă penală a reținerii și nevirării unor contribuții și impozite.
Totodată, proiectul depus în Parlament prevede ca pentru sumele datorate de către CNAS angajatorilor să se plătească dobânzi și penalități, dar și ca statul să acopere costul concediului medical pentru primele cinci zile, perioadă pentru care costul este acum în sarcina angajatorului. În prezent, în Parlament mai sunt alte două proiecte legislative care vizează aspectul celor cinci zile.
"Sunt întârzieri foarte mari în decontarea concediilor medicale de Ia casele de asigurări de sănătate către angajator. Practic, angajatorii deplâng faptul că așteaptă până la 6-8 luni decontul, uneori chiar și un an, în condițiile în care în normele de aplicare a OUG nr. 158/2005 este prevăzut un termen de 60 de zile (Ordinul 1395/830/2020, art. 64 alin. (7)). Pe baza documentelor justificative, angajatorii trebuie să solicite sumele pentru decont în termen de 90 de zile de la data la care asigurații au furnizat certificatele de concediu medical (conform art. 40 din OUG nr. 158/2005). Conform datelor disponibile în rapoartele de activitate ale CNAS, Ia finalul anului 2020 restanțele de plată la nivelul CNAS erau de aproximativ 2,49 miliarde Iei, plățile efectuate în anul 2020 fiind de 3,59 miliarde Iei. Datoria de aproximativ 2,5 miliarde de Iei se prelungește de la an la an", motivează inițiatorii proiectului.
După cum se vede din tabelul de mai jos, inclus în proiectul legislativ, autoritățile au un sold destul de mare în ce privește concediile medicale, pe care îl rostogolesc de la an la an.
"Angajatorii așteaptă de ani de zile decontul acestor sume, unii fiind chiar în situația de a-și bloca activitatea. Ori, ei sunt obligați să își plătească toate taxele și impozitele Ia timp, pentru a nu Ii se încasa dobânzi și penalități. Statul însă nu datorează dobânzi și penalități pentru aceste întârzieri majore Ia decontul concediilor medicale. În prezent, indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se suportă de către angajator, din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate temporară de muncă, respectiv din FNUASS începând cu ziua următoare celor suportate de către angajator până Ia data încetării incapacității temporare de muncă a asiguratului (conform art. 12 din OUG nr. 158/2005). Angajatorul achită integral indemnizația de concediu medical urmând să recupereze sumele din FNUASS. Deși angajatorul contribuie cu 2,25% pentru plata concediilor medicale - contribuția asiguratorie de muncă, acesta este nevoit să achite și primele 5 zile de concediu medical ale salariaților săi. În plus, există o tendință a medicilor de familie de a acorda cu ușurință primele 5 zile de concediu bazându-se pe faptul că nu sunt achitate din bani publici", spun parlamentarii.
Modificări propuse
- Pentru a răspunde problemei întârzierilor majore în decontul sumelor solicitate din FNUASS și pentru a evita blocaje în activitatea economică a angajatorilor, proiectul propune un mecanism de compensare între sumele datorate de către angajator statului (CAM, impozitul pe salarii, contribuția de asigurări sociale de sănătate, contribuția de asigurări sociale) și sumele aferente concediilor medicale.
Angajatorul poate opta pentru compensarea sumelor aferente indemnizațiilor de concediu medical plătite salariaților săi cu sumele datorate către stat sau pentru decontarea/restituirea sumelor aferente concediilor medicale, aceste sume fiind însă purtătoare de dobânzi și penalități în cazul unor întârzieri la decont. Sumele aferente concediilor medicale pe care angajatorul dorește să le compenseze se vor înscrie în Declarația 112, urmând să fie modificate în consecință normele pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității de depunere și de gestionare a D112. Astfel, se vor evita întârzierile majore în decontul indemnizațiilor de concedii medicale către angajatori și, totodată, este și o măsură de eficientizare a mecanismelor de plată pentru angajator. - Persoanele fizice sau juridice private au obligația de a achita dobânzi și penalități în cazul unor întârzieri la plata impozitelor sau a altor obligații fiscale și este normal ca și statul să suporte penalități atunci când întârzie să achite decontul indemnizațiilor de concediu către angajator. Proiectul prevede ca sumele solicitate la decont de către angajatori să fie purtătoare de dobânzi și penalități.
- În timpul pandemiei Covid-19, comunicarea în format electronic la nivelul caselor de asigurări de sănătate a funcționat foarte bine si a fost apreciat de către angajatori și salariați deopotrivă, așa încât propunem continuarea acestui tip de comunicare, ca opțiune pentru angajatorii/salariații care doresc (de exemplu, pentru depunerea exemplarului 2 al certificatelor de concediu medical, pentru solicitarea sumelor aferente indemnizațiilor de concediu medical la decont, pentru emiterea certificatelor medicale de către medicii curanți, pentru adeverința emisă de angajator, pentru transmiterea documentelor justificative pentru decont către casele de asigurări de sănătate).
- Propunem reducerea termenului de depunere a documentelor justificative pentru decontul indemnizațiilor de concediu medical suportate de către angajator (de la 90 de zile la 60 de zile). În termen de 30 de zile casa de sănătate emite decizia privind aprobarea sau respingerea cererii de restituire, aceasta putând fi atacată conform prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
În lipsa emiterii deciziei în termen de 30 de zile, cererea de restituire se consideră aprobată tacit. Angajatorii au nevoie de eficientizarea acestui mecanism de decont pentru a nu-și bloca activitatea iar statul trebuie să acționeze ca un actor responsabil față de contribuabili. - Pentru că angajatorul plătește deja contribuția asiguratorie pentru muncă din care se suportă și indemnizațiile de concediu medical, propunem eliminarea obligației de a achita, din fonduri proprii, indemnizația de concediu medical pentru primele 5 zile de concediu medical. Nu este corect să se dubleze practic suportul pe care angajatorul îl alocă pentru plata concediilor medicale.
În sensul acestei prevederi, au fost deja discutate în Parlament 2 inițiative care vizează exclusiv eliminarea obligației de plată de către angajator a primelor 5 zile de concediu medical (Pl-x 590/2019 - aflat în discuție la comisiile de specialitate, respectiv Pl-x nr. 32/2016 - respins în camera decizională) însă acestea nu abordează în mod suficient problema întârzierilor în plata concediilor medicale, fără a cuprinde și măsura compensării între sumele datorate și sumele de recuperat de pe' urma concediilor medicale.
Această temă trebuie abordată integrat recunoscând obligația statului, în condițiile, achitării contribuțiilor lunare de către angajatori (CAM), de preluare integrală a sarcinilor pe durata întregului concediu dar, în același timp, venind și cu o soluție pentru resursele financiare limitate care se transferă casei de sănătate pentru a face deconturile corespunzătoare. Prin simpla eliminare a unui articol care obligă angajatorul să achite primele 5 zile de concediu medical nu se oferă o soluție ci se agravează actualele probleme în privința decontului sumelor datorate angajatorilor.
Se vor actualiza normele de aplicare a OUG nr. 158/2005 respectiv cele pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității de depunere și de gestionare a "Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate".
Prevederile de mai sus sunt preconizate a intra în vigoare la 1 ianuarie 2023.
