Modernizarea ANAF ar trebui să aducă în câțiva ani, la bugetul statului, venituri fiscale anuale mai ridicate, de circa 30-32% din PIB, comparativ cu situația recentă, în care ANAF a colectat la buget în jur de 27% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Un punct de PIB înseamnă anul acesta în jur de 11,3 miliarde de lei, dar în 2023 s-ar situa la circa 14 miliarde de lei și ar însemna un plus de până la 70 de miliarde de lei la buget. "Consolidarea și eficientizarea" activității ar trebui să aducă statului acești bani pe termen "mediu și lung". Deși este realizabil, în contextul în care termen mediu ar trebui să însemne intervalul 2-5 ani, autoritățile au stat mereu bine la teorie, dar extrem de slab la execuție. O astfel de creștere a veniturilor fiscale ar rezolva, însă, o parte importantă a presiunilor financiare asupra bugetului.
În ultimii ani, din cauza deficiențelor ANAF, dar parțial și a nivelului redus al unor taxe și impozite în România față de restul UE, România s-a situat printre țările cu cele mai mici veniturile fiscale la buget.
Majorarea veniturilor ca pondere în PIB fără o creștere a taxelor este posibilă, însă necesită diminuarea semnificativă a evaziunii, printre care se remarcă sumele uriașe din TVA necolectată. România rămâne țara cu cele mai mari probleme din UE la încasarea TVA, având un deficit la colectare de aproape 35,5% din veniturile teoretice și pierzând 29,3 miliarde de lei pe fondul necolectării acestei taxe, potrivit unui studiu publicat de Comisia Europeană, bazat pe date din 2017.
"De la înființare și până în prezent, ANAF a colectat venituri bugetare a căror pondere în PIB a variat în general între 25% și 27%. Nivelul veniturilor fiscale în PIB înregistrat de România este cu aproximativ 15% mai redus decât media UE (față de 44,9% în UE, respectiv 46,2% în zona euro). Prin consolidarea și eficientizarea activității agenției se urmărește maximizarea eficienței de operare a aparatului fiscal, creșterea accentuată a nivelului colectării fiscale, respectiv creșterea ponderii veniturilor fiscale către un nivel de 30-32% din PIB, pe termen mediu și lung", potrivit Ministerului Finanțelor.
La nivelul acestui an, dacă ANAF colecta 32% din PIB, suma ar depăși deficitul bugetar estimat în prezent, de 40,6 miliarde de lei. La nivelul anului 2020, venituri mai mari cu 5% din PIB înseamnă alte 56,5 miliarde de lei la buget. În 2023, suma ar fi în jur de 70 de miliarde de lei.
Pentru anul acesta, Guvernul a estimat venituri în creștere cu 10%, la 360,1 miliarde lei, și cheltuieli în creștere cu 7,5%, la 400,7 miliarde de lei. Diferența reprezintă un deficit de 40,6 miliarde de lei sau 3,6% din PIB.
Pentru eficientizarea ANAF, principalele direcții gândite de minister sunt:
- Simplificarea procedurilor de administrare fiscală pentru susținerea conformării voluntare la declararea obligațiilor fiscale;
- Sprijinirea conformării la plata obligațiilor fiscale;
- Măsuri de prevenire și combatere a evaziunii fiscale;
- Asigurarea unui tratament fiscal diferențiat în funcție de comportamentul fiscal al contribuabililor;
- ANAF o instituție eficientă și transparentă.
O componentă de bază a eficientizării ANAF este modernizarea infrastructurii IT a Fiscului. De altfel, controlul politic și sistemul IT vechi sunt principalele probleme ale ANAF, iar partidele politice nu par să vrea să rezolve niciuna dintre ele.
Toate guvernele perindate pe la conducerea țării și-au pus, în majoritatea cazurilor, clientela politică în funcții de conducere la ANAF, pentru a controla agenția.
De asemenea, toate guvernele au blocat modernizarea ANAF prin alocarea unor resurse mult prea reduse, iar cel mai recent prin oprirea unui proiect pentru modernizarea ANAF printr-un program finanțat cu un împrumut de la Banca Mondială. După o tergiversare de peste 5 ani, programul a fost oprit oficial anul trecut.
