Guvernul a înregistrat în primele trei luni un deficit bugetar de 35,88 miliarde lei, respectiv 2,06% din PIB, față de deficitul de 22,75 miliarde lei, respectiv 1,42% din PIB, aferent celor trei luni ale anului 2023, a anunțat astăzi Ministerul Finanțelor. Important, deficitul luna din martie a fost de circa 7 miliarde de lei, după 21 miliarde de lei în februarie și 7,9 miliarde de lei în ianuarie, marcând o revenire mai aproape de normal în ce privește cheltuielile, după vârful din februarie, determinat de plăți suplimentare pentru armament, restanțe la sănătate și unele cheltuieli de investiți, cheltuieli în mare parte amânate de anul trecut.
Profit.ro a publicat anterior date privind execuția bugetară, acestea fiind confirmate ulterior și de către ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat azi că guvernul vizează încadrarea pentru 2023 în ținta de deficit pe care a fost construit bugetul, de 5% din PIB. Premierul a menționat și intenția de a realiza o rectificare bugetară în august, după ce anul trecut executivul s-a folosit de fondul de rezervă pentru a realoca fonduri ministerelor și a închis bugetul fără rectificare.
"Ne încadrăm în 5% deficit, la fel cum am făcut și anul trecut", a spus premierul în timpul unor discuții cu jurnaliștii.
Trebuie menționat că Guvernul a avut anul trecut o țintă de deficit de 4,4% (cash și ESA), majorată ulterior la 5,7% cash și 5,9% ESA. În final, Guvernul s-a încadrat doar în ținta cash, de 5,7%, în timp ce pe ESA, standarde la nivelul UE, a ajuns la 6,6%.
Venituri
Veniturile totale au însumat 132,16 miliarde lei în primul trimestru al anului 2024, înregistrând o creștere de 15,8% (an/an), susținută de încasările din venituri curente - cu precădere contribuții de asigurări, impozit pe salarii și TVA - și fonduri europene.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 11,50 miliarde lei, înregistrând o creștere de 14,9% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 21,5%, peste evoluția fondului de salarii din economie (17,9%), dinamica acestei categorii de încasări fiind influențată de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/20232 și Legea nr. 296/20233), majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023), precum și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023). Totodată, evoluții pozitive au fost înregistrate și în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (61,9%) și aferente declarației unice (22,6%). Pe de altă parte, încasările din impozitul pe dividende au consemnat o contracție de 34%, pe fondul unui efect de bază ridicat (creșterea semnificativă a dividendelor din ian. 2023 distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reținerea cotei de impozit de 5%).
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 45,1 miliarde lei, în creștere cu 22,1% (an/an), peste evoluția fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări a fost influențată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 și Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023) și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform O.U.G. nr. 4/2023).
Încasările nete din TVA au înregistrat 29,36 miliarde lei, în creștere cu 13,6% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 28,9% față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (6,85 miliarde lei în ian-mar 2024, comparativ cu 5,31 miliarde lei în ian-mar 2023). Evoluția încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susținută și de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023: aplicarea cotei standard de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs) și creșterea cotei de TVA de 5% la 9% pentru dreptul de utilizare a facilităților sportive, pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență etc.
Veniturile din accize au însumat 8,91 miliarde lei, consemnând o creștere de 9,0% (an/an), susținută de evoluția încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (+11% an/an). Totodată, încasările din accizele pentru produsele energetice înregistrează în perioada analizată o creștere de 3,2% (an/an), susținută de redresarea dinamicii anuale a consumului de carburanți.
Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 11 miliarde lei, înregistrând un avans de 11,6% (an/an).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 12,33 miliarde lei, în creștere cu 31,9% (an/an).
Cheltuieli
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 168,04 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 22,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2024 au înregistrat o creștere cu 1,13 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2023, de la 8,53% din PIB la 9,66% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 36,55 miliarde lei, în creștere cu 19,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,1% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 21,68 miliarde lei, în creștere cu 23,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 17,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 7,63 miliarde lei, cu 1,49 miliarde lei mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 56,78 miliarde lei în creștere cu 12,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.
Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele trei luni ale anului 2024, au fost în sumă de 1,92 miliarde lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 3,9 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (887,83 mil lei) care reprezintă 22,76% din total subvenții.
Alte cheltuieli au fost de 3,2 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 14,28 miliarde lei, cu 32,55% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 22,5 miliarde lei, fiind de 1,7 ori mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 13,16 miliarde lei.
