Guvernul suedez are o nemulțumire mai puțin obișnuită, aceea că încasează prea multe taxe, în condițiile în care companiile și populația plătesc mai mult decât ar trebui datorită dobânzilor pe care le primesc în conturile fiscale, mai atractive decât cele bancare, care sunt negative, relatează Financial Times.
Datele oficiale publicate miercuri arată că guvernul a înregistrat un surplus bugetar de 85 de miliarde de coroane suedeze (9,5 miliarde dolari) în 2016, din care aproximativ 40 de miliarde de coroane provin din plățile prea mari pentru taxe, scrie News.ro.
Guvernul va trebui să returneze 4,45 miliarde de dolari companiilor și populației care au plătit intenționat taxe prea mari anul trecut.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Guvernul vrea să descurajeze continuarea acestor practici, dar biroul pentru datoria națională admite să eforturile nu vor fi probabil suficiente.
”Nu putem face nimic, este o consecință a dobânzilor actualr”, a arătat Marten Bjellerup, directorul pentru prognoză al instituției.
Plățile excedentare sunt o consecință neintenționată a măsurilor băncii centrale de a stimula inflația, prin reducerea dobânzilor sub nivelul zero, începând de acum doi ani.
În timp ce dobânzile au scăzut, legislația fiscală suedeză prevede că sumele excedentare din conturile contribuabililor continuă să aducă o dobândă anuală de minimum 0,56% pe an.
Din acest motiv, mulți oameni le folosesc în locul depozitelor bancare.
Majoritatea guvernelor ar fi mulțumite cu un surplus bugetar de peste două ori nivelul estimat. Dar Executivul de la Stockholm se plânge că acest împrumut involuntar din partea populației îl va costa circa 800 de milioane de coroane în 2016 și 2017, mai mult decât dacă s-ar fi împrumutat pe piața financiară.
O evoluție similară are loc și în Elveția, care a trecut la dobânzi negative în 2015.
Aceste încasări excedentare impredictibile creează ceva probleme biroului pentru datorii.
”Nu știu cât vor sta acești bani în conturi, ceea ce înseamnă că dacă vor fi retrași Guvernul va trebui să se finanțeze din altă parte”, a explicat Olle Holmgren, directorul pentru strategie al biroului.
El a arătat că situația poate fi administrată, dar creează un element de incertitudine în buget și procesul de finanțare.
”Guvernul a eliminat acum dobânzile pentru aceste depozite, dar biroul pentru datoria națională se așteaptă că și o dobândă zero va rămâne atractivă pentru companii.
Dobânda interbancară, pe care biroul datoriilor o folosește ca referință pentru dobânzile plătite de companii, este negativă din martie 2015.
Holmgren a spus că un număr de clienți corporativi au indicat că intenționează să continue plățile excedentare în conturile fiscale, chiar și după modificarea dobânzii.
Problema va continua probabil, întrucât banca centrală a anunțat săptămâna trecută că este mai probabil să reducă mai mult dobânzile în teritoriu negativ decât să le mărească, pe termen scurt.
