Guvernul a înregistrat, la final de noiembrie, un deficit bugetar de 4,65% din PIB, respectiv 73,64 miliarde de lei, au declarat mai multe surse din zona guvernamentală pentru Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Executivul se poziționează astfel destul de bine pentru a se încadra pentru întreg anul în limita de 5,5% din PIB agreată cu Comisia Europeană.
Nivelul deficitului la final de noiembrie este un rezultat direct al măsurilor de limitare a chletuielilor din sectorul public, mai ales la autoritățile locale, astfel că aceste măsuri trebuie urmărite cu determinare și în decembrie. O relaxare a controlului cheltuielilor ar însemna, probabil, ratarea țintei de deficit pentru acest an, deja majorată de la nivelul inițial de 4,4%, și ar pune Guvernul în contradicție cu Comisia Europeană și cu piețele financiare, de unde statul se împrumută semnificativ.
Pentru întreg anul, la PIB (conform celor mai recente date ale Comisiei de prognoză) de 1.583,5 miliarde lei pentru 2023, un deficit de 5,5% din PIB ar fi echivalentul a 87,1 miliarde de lei. Datele oficiale privind deficitul pentru noiembrie vor fi prezentate de către Ministerul Finanțelor în a doua parte a lunii decembrie, practica fiind ca informațiile să fie publicate după 25.
La nivelul deficitului din noiembrie a contribuit și o revenire a încasărilor la ANAF. Chiar dacă ANAF a colectat sub program și în noiembrie, după cum a scris Profit.ro, situația s-a îmbunătățit și a ajutat la ținerea sub control a deficitului bugetar.
Deficitul bugetar a crescut în septembrie cu 0,9 puncte procentuale, la 3,55% din PIB și a ridicat semne de întrebare privind capacitatea Guvernului de a se limita la 5,5% până la final de an, cunoscută fiind practica guvernamentală ca în ultimele două luni din an cheltuielile să creascp accelerat. Profit.ro a semnalat, din septembrie, că în șapte din ultimii zece ani, Guvernul a făcut în noiembrie și decembrie deficit de peste 2% din PIB.
În octombrie, deficitul a urcat cu 0,42 puncte, la 3,97%, evoluție susținută inclusiv de colectarea unor venituri record de către ANAF în luna respectivă.
Luna noiembrie, cu o creștere până la 4,65%, ar lăsa Guvernului pentru decembrie un spațiu de 0,85 puncte procentuale de PIB, ceea ce ar permite încadrarea în 5,5%, dacă se menține un control riguros al cheltuielilor, iar ANAF colectează cât mai aproape de program. În ultima lună din an, ANAF ar trebui să aducă la buget 33,3 miliarde de lei.
România are o situație bugetară complicată în acest an, fără perspectiva ca finanțele publice să se stabilizeze în anii următori. În timp ce pe masa autorităților sunt proiecte importante, cu impact bugetar major, precum Legea pensiilor sau Legea salarizării în sectorul public, Guvernul a fost nevoit să revizuiască, în acord cu Comisia Europeană, țintele de deficit pentru 2023 și 2024.
Astfel, pentru 2023, ținta de deficit de 4,4% a fost înlocuită cu 5,5-5,7%. Pentru anul următor, an cu patru runde de alegeri, incertitudinea este ridicată.
În situația în care România, singurul stat UE aflat în procedură de deficit excesiv, ar intra în conflict cu Comisia Europeană pe tema deficitului, apare un risc major pentru pierderea de fonduri din PNRR, dar și pentru suspendarea unor sume importante din fondurile de coeziune (fonduri UE din bugetul multianual).
Printre consecințele unui conflict cu CE pe tema deficitului s-ar afla, cel mai probabil, o înrăutățire a percepției României pe piețele financiare, de unde statul se împrumută cu sume record pentru a acoperi deficitul bugetar, dar și pentru a rostogoli datoria veche ajunsă la plată. Piețele financiare nu au avut până în prezent reacții puternice la derapajele bugetare ale României, nici mpcar la creșterea țineti de deficit pentru acest an de la 4,4% la 5,5%, întrucât schimbarea țintei s-a făcut în acord cu Comisia, iar acordul Comisiei pe politicile fiscale ale României este considerat o ancoră puternică pentru stabilitate.
În timp ce ținta de 5,5% privind deficitul este în termeni cash, la fel ca situațiile prezentate lunar până pe data de 25 de către Ministerul Finanțelor, deficitul în termeni ESA, cel care este relevant la nivel european și în discuțiile cu CE, ar putea fi mai ridicat.
Necesar de finanțare record - 200 miliarde de lei pentru anul 2023
Ministerul Finanțelor a atins deja, din noiembrie, necesarul de împrumut stabilit anterior, de 180 de miliarde de lei. Suma de 200 miliarde de lei declarată ca necesar de împrumut ar fi una record. De asemenea, ar reprezenta un record și împrumuturile în zona a 200 miliarde de lei.
Nanu a insistat, însă, că majorarea a fost decisă pentru a împrumuta înainte din necesarul pentru 2024.
