PNL propune printre obiectivele în materie de finanțe publice ale noului său guvern, pe care a anunțat însă că nu îl susține, măsuri precum reorganizarea Ministerului Finanțelor în prima jumătate a anului 2020, definitivarea reorganizării ANAF în primul trimestru din 2020, conectarea caselor de marcat la sistemul informatic al ANAF în prima jumătate din 2020, finalizarea până la sfârșitul anului a sistemului de transfer electronic de informații între persoane juridice și ANAF – SAF-T, precum și modificarea statutului CEC și EXIM Bank pentru a trece de la o conducere unitară la una dualistă.
Programul de guvernare a fost pregătit acum de PNL pentru noul guvern format de premierul desemnat Ludovic Orban. Orban a fost desemnt de președintele Klaus Iohannis să formeze din nou guvern, după ce săptămîna trecută a fost demis de către Parlament.
Potrivit programului, "politicile fiscale și bugetare trebuie să asigure îndeplinirea a trei obiective majore: să mobilizeze, prin impozite, taxe și alte venituri, resursele financiare de care statul are nevoie pentru finanțarea exercitării funcțiilor sale prevăzute prin Constituția României și legile în vigoare; să susțină un mediu de afaceri favorabil și predictibil, precum și unele procese pozitive pentru o creștere economică sustenabilă; să contribuie la realizarea stabilității economiei românești, prin atenuarea impactului nefavorabil care poate apărea în evoluția ciclurilor economice. În viziunea PNL, politicile fiscale și bugetare trebuie reformate astfel încât acestea să asigure îndeplinirea celor trei obiective majore anunțate, plecând de la un sistem fiscal care se bazează pe MENȚINEREA COTEI UNICE de impozitare. Din noiembrie 2019 politica fiscală a României a început tranziția de la o politică fiscală pro-ciclică, destabilizatoare, folosită în ultimii ani, la o politică fiscală neutră sau chiar anti-ciclică. Această perioadă de tranziție continuă în 2020."
Programul primului guvern Orban, instalat pe finalul anului trecut, este disponibil aici.
Obiective pentru anul 2020
1. Încheierea exercițiului bugetar pe anul 2020 fără depășirea țintei de deficit de 3.6% din PIB. Menținerea obiectivului de a reduce deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB în doi ani de zile așa cum este stipulat în Strategia Fiscal Bugetară 2020-2022. Pregătirea rectificării bugetare în funcție de execuția pe primele șase luni ale anului 2020.
2. Respectarea predictibilității și transparenței politicii fiscale și bugetare. Măsurile de politică fiscală și bugetară vor fi puse în dezbatere publică, cu consultarea agenților economici și a reprezentanților societății civile; măsurile de politică fiscală și bugetară vor fi însoțite de studii de impact;
3. Reorganizarea și eficientizarea Ministerului de Finanțe în prima jumătate a anului 2020.
4. Definitivarea reorganizării ANAF în primul trimestru din 2020. Această reorganizare va duce până la finalul lui 2020 la profesionalizarea ANAF și mai ales la decuplarea de politic a acestei instituții.
5. Finalizarea, în prima jumătate a anului 2020, a conectării caselor de marcat la sistemul informatic al ANAF și până la finalul anului a sistemului de transfer electronic de informații între persoane juridice și ANAF – SAF-T . Impact pozitiv pentru buget începând cu trimestrul IV 2020.
6. Modificarea statutului CEC și EXIM Bank pentru a trece de la o conducere unitară la una dualistă.
7. Finalizarea strategiei pe termen mediu și lung pentru sistemul financiar bancar unde statul român este acționar unic sau majoritar.
8. Întărirea cooperării cu autoritățile fiscale din celelalte state membre ale UE, cu Comisia Europeană și cu alte instituții internaționale implicate în prevenirea și reducerea evaziunii fiscale, prin consolidarea bazei de venituri și eliminarea transferului de profituri în jurisdicțiile fiscale care încurajează astfel de practici;
9. Instituirea fermă a bugetului multianual ca instrument de dimensionare și calibrare a opțiunilor de politici fiscale și bugetare, în corelare cu cadrul de programare financiară la nivelul UE. Treptat, se va asigura încadrarea deficitelor structurale în obiectivele pe termen mediu, convenite cu Comisia Europeană;
10. Programarea multianuală a investirilor publice, indiferent de sursa de finanțare (bugetele publice, fonduri europene, împrumuturi, participații public-private) pe baza unor criterii de prioritizare a proiectelor în funcție de relevanță (compatibilitate cu strategiile sectoriale), rezultate așteptate (impact), capacitate de realizare a proiectului în termenul prevăzut, și sustenabilitatea financiară.
11. Continuarea controalelor și evaluărilor în instituțiile statului și a programelor finanțate cu bani de la buget, astfel încât fiecare leu cheltuit din fondurile publice să fie în concordanță cu prevederile legii și să aducă plusvaloare în economie.
