Guvernatorul Băncii Naționale a României reia avertismentele cu privire la situația fiscală a țării, în condițiile în care legea votată în Parlament anul trecut la inițiativa PSD prevede o majorare a pensiilor cu 40% din septembrie. Isărescu spune că situația trebuie evaluată în funcție de mersul economiei și de mediul extern, dar că trebuie privit și la mesajele pe care le dau agențiile de rating și instituțiile internaționale.
“Când ai deficit, e greu să spui că ai bani. Trebuie să îi împrumuți. Întrebarea adevărată, corectă, care trebuie pusă este cum facem rost de acești bani, de unde îi împrumutăm și cu ce costuri”, spune guvernatorul.
România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar substanțial în creștere la 4,6% din produsul intern brut (rectificat de la 2,8%), în timp ce nivelul aprobat pentru acest an este de 3,6% din PIB.
Premierul Ludovic Orban și ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, recent demiși cu întregul Cabinet PNL prin moțiune de cenzură, au dat asigurări, inițial, că pensiile vor fi majorate cu 40% din septembrie (înaintea alegerilor parlamentare), așa cum prevede o lege adoptată la inițiativa PSD, banii fiind prevăzuți în buget. După care au revenit și au arătat că trebuie văzut cum evoluează situația economică.
“O judecată corectă e în felul următor - Sunt bani doar până la acest nivel, restul sunt împrumutați. Proiecțiile noastre din acest an sunt făcute pe proiecția de buget de la Ministerul Finanțelor, care cuprinde plata pensiilor după cum spune premierul și ministrul de Finanțe. Asta nu înseamnă că, dacă se include ceva într-un buget, dânșii nu au dreptate când spun stați să vedem cum merge economia, să vedem ce se întâmplă în mediul extern. Ai o construcție bugetară pe care ți-o aprobă parlamentul și o execuție bugetară, și aproape în fiecare an și peste tot în lume apar diferențe între ce ai planificat și execuția care cuprinde anumite realități”, spune Isărescu.
Planurile privind finanțarea deficitului bugetar ar putea fi date peste cap și de evoluția din mediul extern, în condițiile în care o schimbare a percepției investitorilor asupra țărilor emergente ar putea duce la creșterea dobânzilor, mai sugerează Isărescu.
“A doua chestiune este cu factorii externi, apropos și de situația din China, o dereglare a fluxurilor internaționale de capital ar putea să ridice probleme ca țările cu deficite, mai ales țările cu deficite mari, să se poată împrumuta. Nu este o sperietoare, este o discuție serioasă pe care orice țară ar trebui să o aibă, când depinzi pentru o bună parte din deficit de împrumutul extern. Trebuie să discuți o asemenea variantă fără să se sperie lumea, trebuie să o discuți în termeni de risc”, arată guvernatorul.
Banca centrală menționează epidemia de coronavirus din China drept unul dintre factorii de incertitudine la adresa creșterii economice globale.
Totodată, Isărescu spune că trebuie văzută și atitudinea “celor are dau note” - agenții de rating, instituții financiare internaționale, Comisia Europeană. “Poți să ieși să te împrumuți mai repede, mai ieftin de pe piețele de capital în funcție și de atitudinea acestor agenții de rating și instituții internaționale”, spune Isărescu.
Doar că atitudinea evaluatorilor externi nu este favorabilă în ultima perioadă.
Analiștii se așteaptă la trecerea României în procedura de deficit bugetar excesiv de către Comisia Europeană, care va cere măsuri de corecție – CE estimează un deficit de 4,4% din PIB în acest an și de 6,1% în 2021 ca urmare a creșterii pensiilor.
Agenția Standard&Poor’s a înrăutățit perspectiva de rating de la stabilă la negativă, primul pas în tăierea ratingului suveran, ca urmare în principal a creșterii deficitului bugetar. Pe de altă parte, cea mai importantă agenție de rating se bazează pe faptul că pensiile nu vor fi majorate cu 40%.
România este cotată pe cea mai de jos treaptă recomandată pentru investiții de către agențiile de rating.
