Fiscul îl așteaptă pe omul de afaceri Sebastian Ghiță, reținut la Belgrad, pentru a-i verifica averea, după ce, conform procedurii, timp de o lună, când acesta era plecat din țară și urmărit prin Interpol, l-a căutat acasă pentru a-i înmâna înștiințarea. Ghiță mai are la dispoziție aproximativ două săptămâni pentru a se prezenta la Fisc, unde trebuie să susțină declarații despre avere și veniturile obținute în cursul mai multor ani, în caz contrar Fiscul urmând să-l amendeze cu până la 50.000 de lei și să treacă la calculul eventualelor sume datorate și al penalităților aferente.
Problema pentru Fisc, care trebuie să respecte procedura, este că Sebastian Ghiță a fost reținut la Belgrad la mijlocul lunii aprilie, adică în timp ce ANAF îi trimitea somații la adresa din Ploiești. Ghiță a dispărut în 21 decembrie 2016 și a fost inițial dat în urmărire națională după ce a încălat termenii controlului judiciar. În 10 ianuarie, un complet de la instanța supremă a emis un mandat european de arestare pe numele său, fiind dat și în urmărire internațională prin Interpol. Pe numele lui Ghiță există două mandate de arestare în lipsă, el având cinci dosare penale în România.
Un document foarte recent al Fiscului, prezentat acum de Profit.ro, relevă că ANAF l-a somat pe Ghiță să se prezinte pentru verificare, în cazul neprezentării urmând să fie amendat. De asemenea, ANAF i-a transmis lui Ghiță și o adresă prin care îi cere să completeze și să depună formularul privind declarația de venituri și patrimoniu pentru anii 2011, 2012, 2013 și 2014.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Procedurile împotriva lui Ghiță au fost declanșate în urma unei analize de risc a ANAF, pe baza datelor obținute din alte surse despre averea și veniturile omului de afaceri.
În actuala fază de notificare, dacă Ghiță nu se conformează nici până la 19 mai, procedurile ANAF vor continua, urmând să fie stabilite eventuale datorii către stat și penalități datorate.
Potrivit Codului de procedură fiscală în vigoare, actul administrativ fiscal emis este comunicat pe suport hârtie la domiciliul fiscal, direct, dacă se asigură primirea sub semnătură sau în formă electronică în cazul în care contribuabilul optează pentru această modalitate.
Dacă nu este posibilă comunicarea pe hărtie (prin poștă sau personal) sau electronic, se face prin publicitate, prin afișarea unui anunț concomitent, la sediul administrației și pe pagina de internet a ANAF. După 15 zile de la publicare, anunțul se consideră comunicat și trebuie menținut pe site 60 de zile.
Luna trecută, procurorii DNA au cerut instanței supreme arestarea preventivă a fostului deputat Sebastian Ghiță și în dosarul în care este judecat alături de fostul primar al Ploieștiului Iulian Bădescu, căruia i-ar fi oferit o casă pentru a sponsoriza echipa de baschet de la bugetul local.
Amendă de până la 50.000 de lei pentru Ghiță. Jumătate dacă achită în 48 de ore
Potrivit consultantului fiscal Cornel Grama, Codul fiscal prevede în acest caz că persoana supusă verificării are obligația de a depune o declarație de patrimoniu și de venituri la solicitarea organului fiscal central. În situația în care solicitarea are loc odată cu comunicarea avizului de verificare, declarația se depune în termenul prevăzut. În acest caz, solicitarea se anexează la avizul de verificare. În situația în care solicitarea are loc pe perioada verificării, declarația se depune în termen de 15 zile de la data comunicării solicitării.
Persoana care nu se conformează obligației riscă o amendă de până la 50.000 de lei.
Astfel, printre faptele care constituie contravenții, în cazul în care nu sunt considerate infracțiuni, se află și nerespectarea de către persoana supusă verificării situației fiscale personale a obligației de a depune declarația de patrimoniu și de venituri. Contravențiile de acest tip se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei. Dacă ar plăti în 48 de ore o eventuală amendă de la Fisc, Ghiță ar putea achita doar jumătate.
Un ordin al ANAF din 2015 prevede modul în care Fiscul stabilește veniturile patrimoniale, afirmă Cornel Grama.
Astfel, în scopul definirii caracteristicilor persoanelor fizice cu potențial risc de nedeclarare Fiscul are în vedere, în principal, următorii indicatori fiscali și patrimoniali privind persoanele fizice:
- veniturile declarate de persoana fizică și de plătitori;
- creșterile sau descreșterile elementelor patrimoniale ale persoanei fizice;
- cheltuielile personale efectuate;
- fluxurile de trezorerie.
Organele fiscale stabilesc situația fiscală personală pe baza informațiilor, documentelor și a altor mijloace de probă, astfel:
- deținute de organul fiscal sau la care acesta are acces pe baza protocoalelor de schimb deinformații;
- obținute de către organul fiscal de la terți, prin exercitarea dreptului său de a solicitainformații sau documente, potrivit prevederilor art. 58 - 67 din Codul de procedură fiscală;
- obținute de organul fiscal de la autoritățile sau instituțiile publice, în condițiile prevederilorart. 68 - 71 din Codul de procedură fiscală.
