Procurorii DNA au cerut instanței supreme arestarea preventivă a fostului deputat Sebastian Ghiță și în dosarul în care este judecat alături de fostul primar al Ploieștiului Iulian Bădescu, căruia i-ar fi oferit o casă pentru a sponsoriza echipa de baschet de la bugetul local. Acesta este al treilea dosar în care procurorii DNA au cerut instanței arestarea preventivă în lipsă a lui Sebastian Ghiță, în baza celorlalte două mandate urmând să fie solicitată extrădarea fostului deputat din Serbia, unde a fost prins în urmă cu zece zile.
Cererea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a fost înregistrată pe 21 aprilie și va fi discutată de judecători pe 9 mai, scrie News.ro.
Avocatul lui Sebastian Ghiță, Bogdan Micu, a declarat pentru News.ro că nu cunoaște motivele acestei noi cereri de arestare pe numele clientului său și că la ultimul termen de judecată nu s-a ridicat această problemă.
”Este un mister și pentru mine, știu doar că se va judecă pe 9 mai. La ultimul termen nici nu s-a pus problema emiterii unui nou mandat”, a spus Bogdan Micu.
Dacă cererea procurorilor va fi admisă de judecători, acesta ar fi al treilea mandat de arestare preventivă emis în lipsă pe numele fostului deputat PSD, care a fost dat în urmărire în decembrie 2016 și a fost prins la Belgrad, în noaptea de 13 spre 14 aprilie, fiind atunci arestat în vederea extrădării.
În iulie 2015, DNA i-au trimis în judecată pe Sebastian Ghiță și Iulian Bădescu sub acuzațiile de dare, respectiv luare de mită, abuz în serviciu și spălare de bani.
Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Iulian Bădescu, în calitate de primar al municipiului Ploiești și ordonator principal de credite, cu încălcarea prevederilor legale, la instigarea lui Sebastian Ghiță, a acordat clubului sportiv Asesoft Ploiești, susținut de acesta din urmă, o finanțare nerambursabilă suplimentară de la bugetul local, în suma de 1.500.000 lei.
Pentru alocarea acelei finanțări, Iulian Bădescu ar fi pretins și primit de la Sebastian Ghiță, prin intermediul unei societăți comerciale controlate de omul de afaceri, o casă de locuit situată în municipiul Ploiești, în valoare de 1.041.600 de lei, sumă din care Bădescu a suportat personal doar 124.000 de lei.
CITEȘTE ȘI Coaliția pentru Dezvoltarea României: Introducerea impozitului pe gospodării va determina o scădere drastică a încasării veniturilor bugetareMinisterul Justiției pregătește actele pentru extrădarea lui Sebastian Ghiță, după ce a primit, săptămâna trecută, de la instanțele care au emis mandatele de arestare preventivă în lipsă pe numele fostului deputat deciziile privind îndeplinirea condițiilor pentru solicitarea extrădării din Serbia.
Sebastian Ghiță are un mandat de arestare preventivă emis în lipsă, în 10 ianuarie, de instanța supremă, în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupție, alături de foști șefi de Parchet și Poliție din Prahova. Fostul deputat a fost dat și în urmărire internațională, prin Interpol.
Sebastian Ghiță mai are un mandat de arestare preventivă emis în lipsă de Curtea de Apel Ploiești, în dosarul în care este urmărit penal pentru trafic de influență, spălare de bani și constituire de grup infracțional organizat, respectiv pentru că ar fi pretins și primit de la reprezentanții firmelor Teamnet Internațional și Asesoft International sume de bani pentru a determina factorii decizionali ai unor instituții și autorități publice să le atribuie contracte de prestare de servicii IT.
Sebastian Ghiță a fost trimis în judecată în două dosare penale, cel în care mai sunt acuzați foști șefi din Poliție și Parchet din Prahova și un altul în care este judecat alături de fostul primar al Ploieștiului Iulian Bădescu.
De asemenea, Sebastian Ghiță mai este urmărit penal în alte trei dosare de corupție: dosarul privind vizita fostului premier britanic Tony Blair în România în 2012; dosarul în care cumnatul fostului premier Ponta, Iulian Herțanu, este acuzat de fraude cu fonduri europene și alte infracțiuni, în care sunt cercetați și fostul șef al CJ Prahova Mircea Cosma, precum și fiul acestuia Vlad Cosma; dosarul care vizează contracte de achiziție de programe informatice finanțate din fonduri publice, dar și din fonduri europene, încheiate între anii 2007 și 2015 de către mai multe societăți comerciale cu profil de activitate în domeniul IT și de asocierea dintre acestea și societățile comerciale Teamnet International și Asesoft International.