Corecție la cheltuielile statului cu bugetarii. România nu mai este pe primul loc în UE la cât dă statul din venituri pentru salarii

Înghețarea salariilor și în anul 2026 va conduce anul acesta, arată calculele Profit.ro folosind prognoze ale Comisiei, la reducerea în continuare a ponderii cheltuielilor salariale.

VEZI ȘI ULTIMA ORĂ Salarii bugetari. Grila de salariu la stat este între 4.100 la 32.800 de lei, salarii protejate și numeroase excepții

De ce este important: Reducerea ponderii cheltuielilor cu salariile în total venituri este consecința înghețării salariilor bugetarilor și nu a vreunei reforme semnificative. Pentru anul 2025, decizia înghețării salariilor a fost luată de guvernul Ciolacu la final de 2024, în timp ce pentru 2026, decizia a fost luată de guvernul Bolojan în iulie 2025. Ambele decizii (însoțite și de înghețarea pensiilor) au fost justificate de nevoia de a reduce cel mai mare deficit bugetar din UE, de 9,3% (standard ESA) în 2024. 

România s-a mai aflat pe prima poziție la acest indicator în rândul statelor UE în perioada 2018-2021.

CITEȘTE ȘI Cheltuieli personale pe firmă? ANAF crede că va identifica mai ușor firmele cu astfel de practici

În 2015, un an de referință pentru finanțele statului, în care deficitul bugetar s-a situa la 0,5% pe standard ESA (1,35% standard cash), în contextul unei reveniri a economiei și al restricționării cheltuielilor după acordurile cu FMI, România era pe locul 20.

Situația s-a schimbat începând cu anul 2016, iar România a urcat abrupt pe locul 10, ajungând în 2017 pe al doilea loc, iar din 2018 ocupând prima poziție prima poziție până în anul 2021.

În anul 2022, pe fondul unei diminuări a ponderii cheltuielilor cu salariile în total venituri bugetare, România a coborât pe poziția a doua în clasament, iar în 2023 s-a situat pe poziția a treia, fiind devansată și de Letonia.

Deficit bugetar în scădere. Anul acesta, deficitul ar trebui să coboare la 6% din PIB

România, aflată în procedură de deficit excesiv a Comisiei Europene, în cadrul căreia anul trecut a riscat chiar pierderea de fonduri europene, trece printr-o ajutare bugetară de proporții, cea mai mare din UE, iar de anul trecut a reușit, cu eforturi semnificative, să revină în traiectoria de ajustare convenită cu Comisia.

Potrivit bugetului pentru 2026, ținta de deficit este de 6,2% din PIB în termeni cash (standard național) și 6% din PIB în termeni ESA (standarul UE), în linie cu angajamentele asumate față de CE.

Guvernul a închis anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB (standard național cash), 146 miliarde lei, în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB. Acest nivel este pe standard național, cash. Deficitul pe standard ESA a fost de 7,9% din PIB. În 2024, România a avut un deficit cash de 8,7%, în timp ce ESA a fost de 9,3%, cel mai ridicat din UE. România are în derulare un plan fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană (încheiat la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB.

CITEȘTE ȘI 23 de miliarde de euro au pierdut guvernele europene în 2025 din cauza pieței negre a jocurilor de noroc

Guvernul a adoptat în vara anului trecut creșteri substanțiale de taxe și reduceri de cheltuieli pentru a stabiliza bugetul, în contextul în care România era sub presiune pe piețele externe din partea creditorilor și a agențiilor de rating să își pună ordine în finanțele publice. Măsurile din vara lui 2025 au fost urmate și de alte pachete de creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli bugetare. Deși tăierile de la stat au fost de amploare redusă, Guvernul a operat un control strict al cheltuielilor, într-o perioadă cu inflație ridicată.

Legea salarizării, amânată mai mulți ani din cauza impactului bugetar

Noua lege a salarizării constituie o etapă esențială din Planul Național de Redresare și Reziliență. La acest proiect s-a lucrat în ultimii ani, dar a fost amânat repetat, din cauza temerilor că impactul bugetar ar fi fost mult prea greu de suportat de către finanțele statului, mai ales după cel al majorării pensiilor.

La final de iunie, premierul demis Ilie Bolojan a vorbit despre posibilitatea indexării salariilor la final de an și de creșterea anvelopei bugetare, de la 8 miliarde lei la 12 miliarde lei, pentru majorări salariale. Acesta a menționat cheltuieli salariale de 166 miliarde lei pentru anul acesta, cu o pondere în PIB de 8,1% (standard cash). Strategia fiscal bugetară a Ministerului Finanțelor prevede cheltuieli slariale de 168,3 miliarde lei anul acesta, reperezentând 8,2% din PIB.

CITEȘTE ȘI Statul, lovit de propria taxă. Peste 8 milioane de sticle alcool au dispărut din piața fiscalizată

Ponderea cheltuielilor cu salariile în totalul veniturilor statului

(calcule Profit.ro pe baza datelor Eurostat, standard ESA. Pentru 2026, calculele sunt realizate pe baza datelor din prognozele Comisiei Europene)

Tebelul este ordonat în funcție de situația pentru anul 2025 (coloana a doua).