Ordonanța de modificare a programului de muncă flexibilă (Kurzarbeit), care permite reducerea cu până la 80% a duratei de muncă, a fost modificată din nou, de această dată de Parlament, inclusiv prin obligarea angajatorului de a ”negocia” acordul salariaților pentru reducerea programului de muncă. Potrivit aleșilor, în lipsa acordului, măsura se aplică doar cu informarea angajaților.
După cum a relatat anterior Profit.ro, sunt aduse, totodată, o serie de alte schimbări programului, legate de modalitatea de acordare și decontare a indemnizației de muncă salariaților, cât și cu privire la angajările permise pe durata programului.
De ce este important: Conform programului de muncă flexibilă, în cazul reducerii temporare a activităţii determinate de instituirea stării de urgenţă/alertă/asediu, angajatorii aflați în situații excepționale pot reduce cu cel mult 80% durata de muncă prevăzută în contractul individual cu normă întreagă al angajaților, pe o perioadă de cel puțin 5 zile, iar Guvernul subvenționează 75% din diferența dintre salariul normal și cel pentru program de muncă redus.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Mai este interesant: Programul de lucru Kurzarbeit, adică ”muncă redusă”, este un model economic lansat în Germania în urmă cu 110 ani și a fost utilizat în timpul celor două războaie mondiale, dar a devenit exterm de utilizat în timpul crizei financiare mondiale care a început în 2008. Conform programului, angajatul lucrează pe o anumită perioadă mai puțin sau chiar deloc, primește proporțional salariul care ar trebui scutit de taxe, dar statul preia parțial diferența până la salariul întreg.
Profit.ro a relatat că senatorii au adoptat, în urmă cu o lună, ordonanța cu modificări aduse programului de muncă flexibilă, dar fără propunerea, inițiată de un senator PSD, ca reducerea să fie aplicată de angajator doar în urma acordului salariaților. După cum relatase însă anterior Profit.ro, modificarea nu a trecut de Senat, având șanse slabe să fie adoptată de majoritate, dar iată că la deputații lucrurile au luat o cu totul altă întorsătură.
Ordonanța prin care Guvernul Orban a decis prelungirea aplicării programului până la 30 iunie 2021 a ajuns în dezbaterea Camerei Deputaților, care a aprobat miercuri, prin vot final, o serie de modificări.
Modificările propuse
Conform legislației actuale, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de muncă al salariaților cu cel mult 80% din durata lunară calculată prin raportare la durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu informarea și consultarea sindicatului, a reprezentanților salariaților sau a salariaților, după caz, anterior comunicării deciziei salariatului.
Ulterior, la decontarea indemnizației acordate salariaților, angajatorul mai trebuie să prezinte ”un acord încheiat cu reprezentanții sindicatului din cadrul unității sau, în cazul în care nu există un sindicat, cu reprezentanții salariaților, referitor la procentul din numărul de salariați pentru care s-a dispus reducerea timpului de muncă”.
Acum, în Parlament a fost introdus un nou articol care prevede că: ”Acolo unde există organizații sindicale îndreptățite să negocieze contract colectiv la nivel de unitate, astfel cum acestea sunt definite în Legea dialogului social nr.62/2011, cu modificările și completările ulterioare, sau reprezentanți ai salariaților, măsura de reducere a timpului de muncă (...) se ia de angajator cu acordul organizației sindicale îndreptățite să negocieze contractul colectiv ori, în cazul în care aceasta nu există, cu reprezentanții salariaților”.
Sub condiția acestui acord, angajatorul ”poate modifica programul de muncă ori de câte ori este necesar, cu obligația de a justifica o astfel de modificare”, este un nou articol propus a completa legislația actuală.
Președintele comisiei de muncă din Camera Deputaților, deputatul USR-PLUS Oana-Silvia Țoiu, a declarat, însă, miercuri că, în cazul în care angajatorul și sindicatele sau reprezentanții salariaților nu ajung la un acord, măsura se va aplica oricum, cu informarea prealabilă a angajaților afectați.
În consecință, la depunerea actelor de decontare a indemnizațiilor, subvenționate de la buget, pentru salariați, angajatorul nu va mai depune un ”acord” cu privire la măsuri, ci doar ”dovada informării” angajaților.
Așadar, condiția unui ”acord” presupune doar negocierea, nu și încheierea acestuia.
Fostul președinte al comisiei, deputatul PSD Adrian Solomon, a susținut că astfel angajații rămân ”la cheremul” angajatorilor, sindicatele neavând vreun cuvânt de spus în privința măsurilor dispuse.
O altă modificare stabilește că reducerea timpului de muncă, care acum este, conform legislației în vigoare, stabilită pentru o perioadă de ”cel puțin 5 zile lucrătoare, lunar”, va fi posibilă ”pentru o perioadă de cel puțin 5 zile lucrătoare, cuprinse în perioada de 30 de zile calendaristice, începând cu prima zi de aplicare efectivă a măsurii”.
”Flexibilizarea conceptului de „lună” sau „lunar” apare necesară în acest context, pentru marii angajatori, dar nu numai, fiind extrem de dificil sa previzioneze înainte de începerea fiecărei luni calendaristice cauzele care ar putea întrerupe activitatea. Astfel de cauze pot apărea intempestiv și în totalitate în afara controlului angajatorului, cum ar fi în cazul întreruperilor lanțurilor de aprovizionare”, explică aleșii.
Totodată, având în vedere că în prezent decizia de reducere a duratei de lucru se comunică salariatului cu cel puțin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii, prin excepție, comunicarea către salariat se va face ”cu cel puțin 24 de ore anterior aplicării efective a măsurii, în cazul în care intervine o modificare a programului de lucru determinată de o creștere a activității angajatorului care necesită suplimentarea personalului sau în cazul în care se impune înlocuirea unui salariat care se află în imposibilitatea de a presta activitate conform programului său de lucru”.
Aleșii arată că există posibilitatea ca angajatorul să primească comenzi ocazionale pe care să le onoreze într-un termen scurt, având astfel nevoie să suplimenteze forța de muncă, amendamentul urmărind ”o mai mare flexibilitate pentru angajator în gestionarea activității”.
Legislația mai prevede acum că, pe durata reducerii timpului de muncă, salariații afectați de măsură beneficiază de o indemnizație de 75% din ”diferența dintre salariul de bază brut lunar prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut lunar aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă, în completarea drepturilor salariale cuvenite, calculate la timpul efectiv lucrat”.
Și această formulare a fost înlocuită cu sintagma ”75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru”.
”Formula actuală a legii nu ia în calcul situația în care salariatul are absențe plătite sau neplătite în luna de aplicare reducere program de lucru. În aceste cazuri, prin aplicarea formulei de calcul din lege, salariul brut poate depăți salariul de lunar. Totodată, se acordă angajatorilor posibilitatea de a face aplicarea prevederilor mai favorabile salariaților, deja câștigate de aceștia prin acorduri colective. Ar trebui luată în vedere situația concediilor medicale care pot genera un venit mărit celor care o folosesc în contextul Kurzarbeit versus persoanelor fără concedii medicale”, este explicația dată amendamentului de autori.
În schimb, aceștia consideră că angajatorii ar putea completa din fonduri proprii indemnizația decontată de la buget.
Astfel, un nou articol prevede ca ”în situația în care bugetul angajatorului destinat plății cheltuielilor de personal permite”, indemnizația ”poate fi suplimentată de angajator cu sume reprezentând diferența până la nivelul salariului de bază corespunzător locului de muncă ocupat, fără ca această diferență să poată fi decontată”.
Legea stabilește acum și că pe perioada de aplicabilitate a programului Kurzarbeit sunt interzise angajarea de personal pentru prestarea unor activități identice ori similare cu cele prestate de către salariații al căror timp de muncă a fost redus, precum și subcontractarea de activități desfășurate de salariații al căror timp de muncă a fost redus.
Prin excepție de la această intedicție, un amendament adoptat permite angajarea pentru înlocuirea salariaților al căror program a fost redus dacă aceștia solicită încetarea contractului individual de muncă.
”Pot exista situații, în practică, în care o companie are un singur șofer angajat, iar acesta își dă demisia. În această posibilă speță, activitatea lui nu va putea fi probabil suplinită de cei care fac producție, aceștia neputând lipsi de la program pentru a efectua aprovizionare sau livrare de mărfuri. Un alt exemplu: personalul de pază care este autorizat să poarte armă, nu poate fi înlocuit de alți salariați, aceștia nevând permis de port armă. De asemenea, procesul tehnologic poate impune angajarea unui nou salariat în locul celui plecat, dacă pe procesul de producție ceilalți salariați au alte sarcini care nu pot fi executate în același timp. Ar putea fi permise reînnoirea de contracte determinate sau inlocuiri exceptionale datorate de absenteismul generat de Covid-19”, este explicația pentru excepția propusă.
Alte modificări importante aduse programului privesc condițiile necesare pentru a dispune măsura reducerii duratei de lucru și documentele necesare decontării indemnizației acordate angajaților afectați.
Astfel, pentru aplicarea măsurii, raportarea activității unei firme se va efectua cu referință la anul 2019, deoarece activitatea din anul 2020 a fost alterată de efectele pandemiei.
Prin urmare, dacă acum legislația prevede drept condiție diminuarea cifrei de afaceri din luna anterioară aplicării măsurii Kurzarbeit sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia cu cel puțin 10% față de luna similară din anul anterior, noua formulă stabilește drept condiție reducerea cu cel puțin 10% față de ”luna similară sau față de media lunară a cifrei de afaceri din anul anterior declarării stării de urgență/alertă/asediu, respectiv 2019”.
În ceea ce privește decontarea indemnizațiilor, angajatorul trebuie să depună acum o cerere însoțită de următoarele documente: a) copie a deciziei privind reducerea timpului de muncă, semnată de angajat că a luat la cunoștință; b) balanța lunară de verificare, pentru perioada afectată de dmininuarea activității; c) un acord încheiat cu reprezentanții sindicatului din cadrul unității sau, în cazul în care nu există un sindicat, cu reprezentanții salariaților, referitor la procentul din numărul de salariați pentru care s-a dispus reducerea timpului de muncă; d) lista persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizație; e) copie a documentelor de plată a salariilor, cu evidențierea plății indemnizației.
Aleșii au stabilit ca în locul balanței de verificare angajatorul să prezintă o declarație pe propria răspundere, din care să reiasă situația de dmininuare a activității.
De asemenea, în locul acordului încheiat cu reprezentanții sindicatului referitor la procentul din numărul de salariați pentru care s-a dispus reducerea timpului de muncă, angajatorii vor prezenta copia acordului sindicatului pentru aplicarea Kurzarbeit sau ”după caz, dovada informării salariaților acolo unde nu există organizație sindicală îndreptățită să negocieze contractul colectiv de muncă la nivel de unitate sau reprezentanți ai salariaților”.
Noua reglementare nu mai vorbește, însă, aici - contrar prevederilor privind acordul pentru aplicarea programului în cazul lipsei unui sindicat - de ”acord”, ci doar de ”informare”.
După promulgarea noii legi, în termen de 30 de zile de la intrarea lîn vigoare a acesteia, Guvernul va trebui să actualizeze normele de aplicare ale programului Kurzarbeit.
”Munca flexibilă este o măsură care cred că se va permanentiza în România”, a spus premierul.
