Guvernul a înregistrat un deficit bugetar de 3,6% din PIB, 63,67 miliarde lei, pentru primele șase luni din acest an, comparativ cu 2,32% din PIB, de 37,21 miliarde lei, în primele șase luni ale anului 2023. Profit.ro a anunțat deficitul pentru prima jumătate a anului încă de la începutul lunii iulie, iar recent premierul Marcel Ciolacu a confirmat datele respective.
Ținta pentru întreg anul este de 5% din PIB, circa 87 miliarde de lei.
În luna iunie, deficitul a urcat cu numai 3,56 miliarde de lei, 0,2% din PIB, un ritm destul de lent comparativ cu primele luni din an. Finanțele statului au, de obicei, o situație mult mai stabilă în lunile de vară. Chiar dacă este destul de redus la numai 0,2 pp de PIB în iunie, deficitul este semnificativ peste cel din iunie anul trecut, când s-a situat la numai 0,02% din PIB.
Important: Deficitul exprimat în termeni cash (cel folosit de Guvern) a fost încărcat semnificativ în primele luni din acest an de cheltuieli amânate la plată de pe finalul anului trecut. Aceste amânări la plată cosmetizează deficitul cash, dar nu influențează deficitul ESA, cel raportat de către Comisia Europeană.
Venituri
Veniturile totale au însumat 275,5 miliarde lei în prima jumătate a anului 2024, înregistrând o creștere de 13,5% (an/an), susținută de încasările din venituri curente - contribuții de asigurări, TVA, impozit pe salarii, impozit pe profit și venituri nefiscale.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 24,92 miliarde lei, consemnând o dinamică pozitivă de 20,4% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,3%, peste evoluția fondului de salarii din economie (17,5%1), evoluția acestei categorii de încasări fiind influențată de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/20232 și Legea nr. 296/20233), precum și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023).
Totodată, evoluții pozitive au fost înregistrate și în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (58,2%4) și aferente declarației unice (13%). Pe de altă parte, deși în ameliorare, dinamica încasărilor din impozitul pe dividende rămâne în teritoriul negativ (-11,5%), pe fondul efectului de bază ridicat din ian. 2023 (creșterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reținerea cotei de impozit de 5%).
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 92,75 miliarde lei, în creștere cu 20,8% (an/an), peste evoluția fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări a fost influențată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator și plata CASS pentru tichete de masă și vouchere de vacanță (Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023) și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară (OUG nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform O.U.G. nr. 4/2023).
Încasările din impozitul pe profit au însumat 15,54 miliarde lei, consemnând o creștere de 22% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenții economici și impozitul pe profit de la bănci comerciale, atenuată însă ușor de redirecționarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,4 miliarde lei).
Încasările nete din TVA5 au înregistrat 57,1 miliarde lei, în creștere cu 17,3% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 3,9% față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (14,96 miliarde lei în ian-iun 2024, comparativ cu 14,4 miliarde lei în ian-iun 2023). Evoluția încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susținută și de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023, precum creșterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs), pentru dreptul de utilizare a facilităților sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență.
Veniturile din accize au însumat 19,63 miliarde lei, înregistrând o creștere de 10,8%, susținută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+20,2%), în contextul unei evoluții pozitive a consumului de carburanți. Totodată, dinamica încasărilor din accizele pentru produsele din tutun și-a atenuat declinul (-1,8%), pe fondul avansului pozitiv semnificativ din perioada mai-iun. a.c. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile Veniturile nefiscale au însumat 26,64 miliarde lei, înregistrând un avans de 19,5% (an/an), susținut de încasările din dividende.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 19,15 miliarde lei, în scădere cu 11,7% (an/an).
Cheltuieli
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 339,17 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 21,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele șase luni ale anului 2024 au înregistrat o creștere cu 1,8 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2023, de la 17,4% din PIB la 19,2% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 77,65 miliarde lei, în creștere cu 23,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,4% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 45,07 miliarde lei, în creștere cu 24,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 17,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 27% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 17,61 miliarde lei, cu 1,66 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 109,76 miliarde lei în creștere cu 12,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.
Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele șase luni ale anului 2024, au fost în sumă de 1,93 miliarde lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 9,06 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (935,41 mil lei) care reprezintă 10,32% din total subvenții.
Alte cheltuieli au fost de 8,66 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților potrivit Legii nr.165/2013 și a Legii nr.164/2014.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 24,48 miliarde lei.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 46,27 miliarde lei, fiind 41% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 32,8 miliarde lei.
