Guvernul a tăiat anul trecut cheltuielile de investiții pentru a ține sub control deficitul bugetar în contextul unor costuri cu pensii și salarii mai mari decât anticipa anterior. Companiile americane semnalează că investițiile trebuie să fie în acest an cel mai relevant indicator de performanță economică, pentru a transforma creșterea economică în bunăstare, infrastructură modernă, administrație performantă și servicii publice de calitate.
Încadrarea în ținta de deficit a fost realizată anul trecut în detrimentul investițiilor, care au atins cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani ca pondere din PIB, arată Camera de Comerț Americană în România.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Procentul de realizare a investițiilor publice a fost de doar 67,7% din programul stabilit la începutul anului 2017. Investițiile publice au scăzut, în 2017, cu 9,6% față de 2016, iar ponderea acestora în PIB (3,2%) a reprezentat cel mai redus nivel din ultimii 12 ani.
Pentru a susține creșterea cu mult peste nivelul programat a cheltuielilor curente cu salariile din sectorul public și cu pensiile, au fost sacrificate investițiile planificate a fi realizate din bugetul național (gradul de realizare doar de 77,5% comparativ cu programul stabilit la începutul lui 2017).
De asemenea, absorbția fondurilor europene și investițiile planificate a fi finanțate din aceste resurse au fost substanțial sub țintele stabilite.
CITEȘTE ȘI Guvernul recunoaște că nu respectă Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu. De la campioana austerității, România a ajuns la cel mai mare deficit structural din UEAmCham Romania consideră că realizarea planului de investiții este prioritară pentru execuția bugetului de stat pentru 2018, și poate fi sprijinită prin:
- Creșterea investițiilor publice, necesare pentru a îmbunătăți potențialul de creștere economică, pentru a recupera decalajele în ce privește calitatea infrastructurii și pentru a respecta țintele asumate de România în contextul agendei europene.
- Renunțarea la politica pro-ciclică, întrucât încadrarea într-o țintă de deficit public consistentă (3% din PIB) în perioade de crestere rapidă a economiei va restrânge posibilitatea de stimulare a economiei într-o perioadă de recesiune. Mai mult, în eventualitatea unei crize economice, Guvernul va recurge la reducerea investițiilor către un nivel extrem de scăzut.
- Eforturi consistente pentru creșterea substanțială a gradului de absorbție a fondurilor europene pentru a susține finanțarea necesară respectării țintei de investiții pentru anul 2018.
- Stabilitatea politicii fiscale pentru a asigura predictibilitate și a încuraja investițiile din partea sectorului privat. Planul bugetului public consolidat sugerează că riscuri de depășire a țintei de deficit bugetar, ceea ce ar putea atrage o modificare a sistemului de taxe și contribuții pentru a menține deficitul bugetar în limita a 3% din PIB. De asemenea, investitiile publice finanțate din bugetul național ar putea fi din nou reduse în cazul materializării acestor riscuri.
- Stimularea creșterii productivității și ponderii activităților economice cu valoare adăugată mare, inclusiv prin folosirea politicilor fiscale pentru a contribui la retenția capitalului uman, în special a profesioniștilor necesari pentru consolidarea sectoarelor economice cu valoare adăugată ridicată.
- Evitarea majorării primei de risc și a costurilor de finanțare în economie. România rămâne dependentă de intrările de capital străin pentru refinanțarea datoriei existente (publică și privată) și pentru finanțarea datoriei nou create. Conform estimărilor Comisiei Europene, România va înregistra în 2018 cel mai ridicat nivel al deficitului public structural din Uniunea Europeană. De asemenea, în anii următori, deficitul bugetar e programat să se abată substanțial de la obiectivul pe termen mediu și lung asumat prin tratatele europene de România în cadrul Pactului fiscal european (deficit public structural de maximum 1% din PIB). În aceste condiții, România va rămâne plasată pe radarul investitorilor străini într-o zonă de risc al finanțelor publice, determinându-i să solicite o primă de risc mai mare pentru a susține finanțarea economiei.
- Prioritizarea investițiilor publice în funcție de impactul în economie. Investițile publice semnificative au un grad mai ridicat de eligibilitate pentru finanțare din surse europene și de la instituții financiare internaționale. Finanțarea deficitului bugetar și a investițiilor prin împrumuturi de pe piața internă limitează resursele financiare ce pot fi împrumutate de sectorul privat și majorează costul la care acestea pot fi accesate. În acest context, s-ar impune ca investițiile publice finanțate din fonduri naționale să fie eficiente.
- Asigurarea transparenței și predictibilității obiectivelor de investiții publice semnificative, prin planificarea multianuală a bugetului public consolidat pentru a conferi încredere în mediul investițional.
Camera de Comerț Americană în Romania (AmCham Romania) este de 25 de ani între cele mai reprezentative asociații ale comunității de afaceri din România și reprezintă peste 430 de companii americane, multinaționale și românești.