Firmele în insolvență și faliment vor fi afectate de inițiativa Guvernului privind split TVA, atât financiar, cât și prin blocaje provocate de neclaritățile legislative, consideră specialiști în insolvență.
Astfel, conform specialiștilor în insolvență CITR, în forma sa actuală, ordonanța cu privire la plata defalcată a TVA este discriminatorie raportat la societățile în insolvență și scade șansele de redresare pentru societățile în insolvență, contrazice programul de plăți și prioritatea distribuirilor către creditori, contravine obiectivului pentru care a fost reglementată procedura insolvenței și încalcă prevederile comunitare și nu-și îndeplinește scopul de reglementare UE.
"În calitate de administratori judiciari, depunem toate eforturile să maximizăm șansele de reorganizare ale companiilor în insolvență, care se străduiesc să supraviețuiască zi de zi. Orice cost suplimentar, fie el financiar, de timp sau alte resurse nu face decât să agraveze situația acestor companii. În condițiile în care procesul de reorganizare este oricum anevoios, noile reglementări sporesc dificultatea redresării. Studiile noastre demonstrează că jumătate din companiile de impact ale României sunt deja în dificultate, nu avem antreprenori noi cu care să echilibrăm balanța, așadar economia României nu își permite să mai piardă din business-uri", a declarat Vasile Godîncă-Herlea, CEO CITR, parte a CITR Group.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITR a identificat cele mai importante consecințe ale noilor reguli split TVA la nivelul societăților față de care s-au deschis proceduri de insolvență: finanțările vor fi îngreunate, statul ar putea încasa cu prioritate creanțe, discriminând ceilalți creditori, iar companiile vor fi nevoite să își crească costurile cu resursa umană.
"De pildă, dacă ne uităm la industria de retail, companiile care au un număr ridicat de magazine deschise și lucrează în principal cu persoane fizice ar putea resimți efecte negative semnificative odată cu obligația de a implementa mecanismul split TVA. Acest lucru, din cauza corecțiilor aplicate obligației de a vira TVA în două conturi, care, în condițiile cotelor distincte de TVA de 9% pentru alimente și 19% pentru alte bunuri, implică eforturi suplimentare și creșterea costurilor cu personalul", mai spune Vasile Godîncă.
1. Finanțările vor fi îngreunate în procedura de insolvență
Modalitățile prin care aceste companii se finanțează sunt limitate; nu există produse bancare specifice, destinate companiilor aflate în dificultate. Acționarii nu mai au, de cele mai multe ori, resurse pentru a susține suplimentar, prin aport la capital, activitatea societății. Pe de altă parte, fondurile de investiții evită creditarea IMM, din cauza unui due dilligence anevoios și costisitor.
Prin urmare, principala soluție de sporire a șanselor redresării companiilor în insolvență este finanțarea din activitatea operațională. Mecanismul split TVA va avea astfel un impact covârșitor asupra fluxurilor operaționale ale acestor companii. Dacă sumele aferente TVA colectată erau disponibile pentru activitatea companiilor până la momentul scadenței plății lor, odată cu introducerea mecanismului split, aceste sume nu mai pot fi accesate în susținerea activității curente. Și asta cu toate că suma în discuție nu e datorată Statului decât la scadență și nu integral.
CITEȘTE ȘI Deputații solicită intervenția Guvernului pentru a decide dacă plățile în split TVA se efectuează doar între firmele din sistem sau și cu terți. Mediul de afaceri și opoziția avertizează că autoritățile și firmele se vor aproviziona din țările vecine2. Contrazice programul de plăți și prioritatea distribuirilor către creditori
O altă modalitate de finanțare pe perioada insolvenței derivă din recuperarea creanțelor. Companiile aflate în insolvență au solduri mari ale creanțelor de încasat, pe care încearcă să le diminueze, cu ajutorul administratorului judiciar, prin diverse proceduri de recuperare.
Creanțele pe care firmele în insolvență se străduiesc să le recupereze de la diverși debitori provin din facturi emise înainte de deschiderea procedurii de insolvență, TVA aferent acestora fiind deja plătit sau înregistrat la masa credală în contul ANAF. La momentul încasării creanțelor, potrivit regulilor noului mecanism de plată defalcată a TVA, o parte din sumă ajunge în contul curent al societății, iar partea echivalentă cu taxa în discuție e virată în contul de TVA. Practic, societății i se indisponibilizează o sumă deja achitată sau deja reținută ca fiind de plată în tabelul de creanțe, deci pe care nu o mai datorează și astfel nu o mai poate folosi pentru finanțarea activității proprii.
Dacă TVA nu a fost deja achitat și ANAF e înscris la masa credală, la momentul plății facturii, TVA aferent acesteia va fi direcționat în contul de TVA, care se va compensa cu TVA de plată din procedură. Prin urmare, Statul recuperează sumele respective înaintea celorlalți creditori, fără respectarea programului de plăți sau a priorității distribuirilor în procedura insolvenței.
3. Companiile în insolvență vor fi nevoite să investească suplimentar în resursa umană
Companiile în insolvență sunt obligate să-și restrângă cât mai mult cheltuielile. Pe lângă cheltuielile operaționale obișnuite în activitatea curentă, acum vor fi nevoite să aloce sume suplimentare pentru lărgirea schemei de personal, ceea ce va duce la scăderea profitabilității. Anticipăm că se vor dubla înregistrările contabile, atât în ce privește încasările, cât și în cazul plăților (va fi nevoie de două ordine de plată pentru fiecare astfel de operațiune, și, în paralel, de câte două extrase de cont și de calculul sumei virate în contul de TVA).
În plus, noul mecanism de colectare a TVA complică operațiunile și tranzacțiile din cauza lipsei un cont unic în procedura insolvenței, iar companiile suportă penalități și amenzi pentru plata eronată de la momentul efectuării plăților, deși au termen de corecție în cuprinsul ordonanței. Societățile în insolvență sunt tratate inechitabil față de restul companiilor, în condițiile în care mecanismul split TVA, în forma reglementată, nu-și îndeplinește scopul pentru care a fost reglementat de Uniunea Europeană.