Bugetul 2021 - Sănătatea pierde bani, primesc fonduri mai mari Agricultura, Educația, Munca și Transporturile

Ministerul Sănătății va avea fonduri semnificativ mai reduse în 2021, comparativ cu anul trecut, potrivit proiectului de buget redactat de Guvern și analizat de Profit.ro, în timp ce alte ministere vor primi fonduri majorate, printre acestea fiind Agricultura, Transporturile și Munca. Resursele alocate pentru Ministerul Educației cresc ușor în acest an.

Administrația prezidențială are prevăzute fonduri în stagnare, în timp ce SRI, STS și SIE beneficiază de credite de angajament majorate semnificativ. Premierul Florin Cîțu a anunțat anterior că deficitul bugetar prevăzut în proiectul de buget pregătit de Guvern este de 7,2% din PIB.

(Creditele bugetare reprezintă execuția curentă a bugetului, cheltuieli și plăți în contul angajamentelor existente, în timp ce creditele de angajament, referitoare la execuția multianuală a bugetului, sunt cheltuieli care pot fi angajate pentru anii următori)

Ministerul Sănătății

• credite bugetare 17,5 miliarde lei, -11,2% față de anul trecut,
• credite de angajament 18,6 miliarde lei,în scădere cu 7,3%

Ministerul Agriculturii

• credite bugetare de 26 miliarde lei, +10,4%
• creditele de angajament de 38,3 miliarde de lei, +59%

CITEȘTE ȘI eMAG Academy, școala care te învață ABC-ul online-ului. Top 10 cei mai studioși cursanți

Ministerul Educației

• credite bugetare 31,1 miliarde lei, + 2,8%
• credite de angajament 30,1 miliarde lei, +1,7%

Ministerul Transporturilor

• credite bugetare 14,1 miliarde lei, +9,4%
• credite de angajament 31,9 miliarde lei, +66%

CITEȘTE ȘI Interviu: Ren Zhengfei după ceremonia de deschidere a Laboratorului de Inovație Minieră Inteligentă din Taiyuan

Ministerul Energiei

• credite bugetare 1,14 miliarde lei, +83%
• credite de angajament 1,14 miliarde lei, +85%

Ministerul Finanțelor

• credite bugetare 5,4 miliarde lei, -2,5%
• credite de angajament 5,7 miliarde lei, +2,7%

Ministerul Finanțelor - Acțiuni Generale

• credite bugetare 36,1 miliarde lei, +7,3%
• credite de angajament 37,3 miliarde lei, +9,6%

Ministerul Muncii

• credite bugetare 53,9 miliarde lei, +9,7%
• credite de angajament 53,8 miliarde lei, +10,1%

Administrația prezidențială

• credite bugetare 58,8 milioane lei, în stagnare
• credite de angajament 73,5 milioane lei, +1%

Serviciul Român de Informații - SRI

• credite bugetare 2,7 miliarde lei, -0,46%
• credite de angajament 3,13 miliarde lei, +14,4%

Serviciul de Informații Externe - SIE

• credite bugetare 394,9 milioane lei, -0,23%
• credite de angajament 432,9 milioane lei, +9,4%

Serviciul de Telecomunicații Speciale - STS

• credite bugetare 622,2 milioane lei, -9,8%
• credite de angajament 868,3, +24,5%

Serviciul de Protecție și Pază - SPP

• credite bugetare 401,6, +50%
• credite de angajament 511,8 milioane lei, +85%

Premierul Florin Cîțu a anunțat miercuri, într-o conferință de presă, liniile generale ale bugetului. 

"Știți foarte bine, creșterea economică este estimată pentru anul următor la 4,3%, cu un PIB. Deficitul bugetar pe care îl estimăm este de 7,14-7,16% din PIB, aici calculăm încă. Acest deficit de 7,16% din PIB, acum este acolo, sper să rămână acolo, duce la un deficit ESA, pe care îl evaluează Comisia Europeană, agențiile de rating, de aproape 8,2% din PIB. Anul trecut am avut un deficit ESA de 9,1% din PIB, iar ajustarea este mai redusă de un punct procentual. Cei de la Comisie nu sunt foarte fericiți de această ajustare. Va trebuie să îi convingem că suntem credibili, motiv pentru care venim și cu bugetul pentru anul 2022, pentru a arăta că suntem credibili și avem reforme și pentru anul următor", a spus Cîțu ieri.

Guvernul va ajunge sub nivelul de 3% din PIB, pe cash și pe ESA, în 2024.

CITEȘTE ȘI INTERVIU Andrei Săvescu, despre premium în business

Potrivit premierului, țintele sunt pentru 2022 un deficit pe cash de 5,84% pe cash și 6,36% pe ESA, în 2023 4,37% pe cash și 4,68% pe ESA, iar în 2024 2,89% pe cash și 2,.9% pe ESA.

Este un program pe patru ani pentru a stabiliza finanțele publice, pentru a aduce deficitul bugetar sub 3%, a spus premierul.

"Veniturile anul acesta vor avea o creștere de 13% aproape față de anul trecut, ceea ce înseamnă 32,68% din PIB, dar sunt o parte din veniturile pe care le-am amânat anul trecut prin măsuri fiscale și pe care le vom încasa anul acesta. Sunt companii care au avut venituri reeșalonate și le vom încasa în acest an", a afirmat Florin Cîțu.

Premierul a declarat că anul acesta, investițiile ar urma să crească la aproape 61 miliarde de lei, executivul țintind ca circa 60% să aibă ca sursă fondurile europene și restul de 40% fonduri bugetare.

Anul trecut, investițiile au totalizat 53,2 miliarde de lei, în creștere cu 9,5 miliarde lei față de anul anterior.

Potrivit calculelor Profit.ro, ca pondere în PIB, investițiile au fost la 5,1%, cel mai ridicat nivel începând din 2015, când indicatorul s-a situat la 5,8%. O diferență majoră este, însă, că, în 2015, Guvernul investea 41,6 miliarde lei (5,8% din PIB) făcând împrumuturi nete (deficitul bugetar) de aproape 11 miliarde de lei. În 2020, investițiile au fost de 53,2 miliarde de lei, dar în fapt doar 35,2 miliarde de lei de la bugetul de stat, iar restul fonduri UE, în timp ce împrumuturile nete, cele care cresc datoria statului, au ajuns la 102 miliarde de lei.

Potrivit datelor anunțate anterior de Ministerul Finanțelor, Guvernul a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 9,79% din PIB, 101,9 miliarde lei, un record, în contextul în care veniturile au fost afectate de impactul economic al pandemiei de coronavirus, în timp ce cheltuielile au urcat în mare măsură din același motiv, în special pentru sectorul de sănătate și pentru susținerea mediului de afaceri. Potrivit Finanțelor, sume în valoare de 46,31 miliarde lei (4,45% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19. Ținta de deficit asumată de Guvern la rectificarea din noiembrie a fost de 96 miliarde de lei, 9,1% din PIB.  Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre cheltuieli și veniturile mai mici ale statului și trebuie acoperit prin împrumuturi, care cresc datoria publică.