În pofida plafonării prețului gazelor la 68 lei/MWh, care ar trebui să conducă la o scădere semnificativă a încasărilor din taxa pe veniturile suplimentare din dereglementarea prețului gazelor, proiectul de buget elaborat de Ministerul Finanțelor prevede o majorare a încasărilor din această taxă cu 24 milioane lei.
Astfel, dacă în 2018, statul a încasat, potrivit proiectului de buget, 892 milioane de lei din această taxă, în 2019, sunt bugetate venituri de 916 milioane de lei.
"Guvernul României a decis, astăzi, plafonarea prețului la gaze și la energia electrică pentru următorii trei ani de zile pentru toți consumatorii casnici. De asemenea, (...) și pentru consumatorii industriali acest nivel va fi plafonat pentru următorii trei ani de zile. Acesta va fi însă un mix între prețul de 68 de lei pentru consumatorii industriali, prețul de import și costul de înmagazinare.
Prin această măsură, statul român nu câștigă niciun ban în plus; dimpotrivă, bugetul de stat va fi văduvit de aproximativ 1,5 - 2 miliarde de lei. Acești bani nu se vor mai încasa din cauza dividendelor care vor fi reduse, dividende încasate de la companiile de energie, și, de asemenea, din taxa privind profiturile suplimentare”, declara secretarul de stat Darius Vâlcov în momentul adoptării OUG 114.
Interesant este că nici veniturile din dividende nu scad considerabil, ci doar cu 300 de milioane de lei, de la 7,1 miliarde la 6,8 miliarde de lei. Anul trecut, Operațiunea "Dividende de la companiile de stat pentru gaura din buget" a adus suplimentar statului sume de peste 3 miliarde de lei numai de la principalele companii din sectorul energetic la care este acționar și care sunt victime sigure ale prevedrilor OUG 114.
Calculele lui Vâlcov au fost confirmate și de Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA).
Potrivit patronatului din domeniu, “noile reglementări vor duce la o pierdere dublă atât pentru sectorul petrolier, cât și pentru bugetul de stat. Membrii noștri se așteaptă la o reducere a impozitelor plătite către bugetul de stat, variind între 30% și 60%, în funcție de modelul de business al fiecărei companii”,
Potrivit calculelor ROPEPCA, luând în considerare un preț de 90 lei/MWh (media BRM pentru tranzacțiile cu livrare în luna noiembrie 2018) și producția de anul trecut, pierderile directe ale bugetului de stat se ridică la cel puțin 2 miliarde de lei pe an (proveniți din taxa pentru veniturile suplimentare obținute din liberalizarea pieței de gaze, redevențe și impozitul pe profit), fără a lua în calcul dividendele de la participațiile statului în companiile producătoare de gaze, precum și TVA pentru consumatorii finali de uz casnic.
Taxa pe veniturile suplimentare obținute din dereglementarea prețului gazelor este de 60% pentru un preț de până la 85 de lei și de 80% pentru sumele care depășesc prețul de 85 de lei. Cu alte cuvinte, în următorii trei ani statul va încasa doar 60% din prețul de 68 de lei (din care se scade vechiul preț reglementat de 45 de lei, redevența și investițiile). Anul trecut, prețul gazelor a depășit și pragul de 85 de lei, statul român taxând cu 85% din sumele de peste acest prag.
Singura posibilitate prin care statul ar putea să încaseze sume mai mari din această taxă ar fi o majorare considerabilă a producției de gaze autohtonă. Numai că deja România se confruntă cu o scădere naturală a producției de gaze, producția din 2018 fiind inferioară celei din 2017 cu câteva procente.
Iar plafonarea prețului nu va face decât să accentueze declinul producției.
Potrivit ROPEPCA, prețul reglementat riscă să reducă cu până la 50% fondurile disponibile pentru investiții în proiecte de gaze. “Companii care depind de finanțarea externă pentru realizarea proiectelor de producție și de explorare au pierdut deja finanțarea și sunt în pericol de închidere în cazul în care nu se găsesc noi investitori. În general, investițiile viitoare sunt afectate în mod semnificativ de măsurile impuse, multe proiecte având doar rentabilitate marginală. Ca urmare a OUG 114/2018, estimăm o reducere de până la 50% a proiectelor de explorare și dezvoltare în viitorul apropiat”.
Va fi, totodată, afectată și durata de viață a câtorva zăcăminte marginale, ceea ce va va determina companiile să renunțe la acestea mai devreme decât era planificat. Mai mult, companiile care desfășoară activități de explorare au amânat deja sau au anulat până la 50% din sondele planificate a fi forate în viitorul apropiat.
“Acest procent va crește cu siguranță pe termen mediu și lung din cauza prevederilor OUG 114/2018. Trebuie punctat faptul că fiecare metru cub de gaz care nu va mai fi produs în România, deoarece unele zăcăminte devin neeconomice în condițiile date, va trebui importat la un preț considerabil mai mare din surse externe”, avertizează patronatul companiilor din industria de petrol și gaze.
Profit.ro a remarcat deja că avalanșa de acte normative menite a descuraja producția și subvenționa consumul, adoptate anul trecut de guvern și Parlament, își face efectul mai rapid decât credeau guvernanții, înainte chiar de publicarea OUG 114. Astfel, importul de gaze naturale din Rusia din luna noiembrie 2018 s-a majorat cu 45% față de perioada similară a anului precedent, ajungând la un volum de 1,83 TWh. Prețul de import a crescut la rândul său cu 40%, arată ultimele date publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
În privința încasărilor din taxa pe monopolurile naturale din transportul și distribuția de energie și gaze, prevăzută în sume fixe/MWh, Executivul estimează pe anul acesta venituri de 158,145 milioane lei, cu 2,8% mai mari față de cele preliminate pe 2018, bazându-se, cel mai probabil, pe o creștere a cantităților transportate și distribuite.
Încasările din taxa specială pe exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale, sunt estimate în creștere cu 2,77%, la 74,626 milioane lei.
Veniturile din dividende de la companiile controlate de stat, cele mai "generoase" fiind în mod tradițional cele din energie, respectiv Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, sunt estimate în scădere cu doar 4%, de la 7,118 la 6,830 miliarde lei, deși acestea vor avea de suportat efectele măsurilor din OUG 114/2018 enumerate mai sus, ceea ce le va afecta semnificativ profitabilitatea.
"Proiecția veniturilor bugetare include și impactul generat de OUG 114/2018 prin (...) (aceea că – n.r.) operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat care aplică prevederile OG nr. 26/2013 distribuie și virează în condițiile legii, în termen de 60 de zile de la data aprobării situațiilor financiare aferente anului 2018, sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, în cazul regiilor autonome, 35% din sumele repartizate la alte rezerve, regăsite în conturile de disponibilități bănești existente în casă și conturi la bănci precum și cele aferente investițiilor pe termen scurt la data de 31 decembrie 2018 și care la aceeași dată nu sunt angajate, prin contracte de achiziție, pentru a fi utilizate ca surse proprii de finanțare, conform art. 43 din OUG 114/2018 (1,5 miliarde lei)", susține Guvernul.
Acesta se mai bazează și pe aplicarea și în 2019 a măsurilor de repartizare a minimum 90% din profitul net realizat, sub formă de vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, sau dividende, în cazul societăților naționale, companiilor naționale și societăților cu capital integral sau majoritar de stat.
Palatul Victoria se bazează și pe menținerea prețurilor ridicate pe piața certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, prognozând încasări din vânzarea celor alocate gratuit României de Uniunea Europeană de 988,978 milioane lei, cu 2,1% mai mari față de anul trecut.
