Confuzia provocată de modificările Codului fiscal este doar unul dintre obstacolele cu care se confruntă mediul de afaceri din România la mai puțin de un an de la revenirea la putere a PSD, arată o analiză a Bloomberg.
Partidul este deja la al doilea prim-ministru, după ce precedesorul său a declanșat în ianuarie cele mai mari proteste din 1989 încoace.
Toate acestea se întâmplă într-un moment în care România este în plină expansiune. o creștere economică de 6,1% în ultimul trimestru a reprezentat cea mai bună performanță a celei mai bune două țări după Malta. Șomajul este cel de-al doilea cel mai mic după Ungaria. Însă această creștere este susținută de creșterea de salarii și reducerile de impozite care umflă deficitul bugetar. Banca Națională a avertizat că este nesustenabilă și intenționează să majoreze ratele dobânzilor.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Între timp însă, bâlbâielile politice și instabilitatea își fac simțite efectele. Companiile străine investesc mai puțin, obligațiunile și moneda națională sunt în urma altor state din Europa de Est, astfel că economia ar putea să aibă de suferit.
"Tensiunile politice din România și instabilitatea politică își fac simțite efectele. În condițiile în care economia este aproape de supraîncălzire, iar politicile nu sunt ancorate, acest lucru face din România cea mai slabă verigă din Europa Centrală și de Est", susține Viktor Szabo, analist la Aberdeen Asset Management Plc.
Trei reprize de reducere a taxei pe valoarea adăugată (TVA) începând din anul 2015 au provocat primul episod de deflație înregistrat de România de la căderea comunismului, pe măsură ce prețurile la bunuri au scăzut. Însă scăderea veniturilor duce deficitul bugetar spre limita de 3% din PIB impusă de UE. În consecință, Guvernul de la București a reintrodus o supraacciză pe combustibil la opt luni după ce a eliminat-o.
Impozitele reprezintă o problemă persistentă pentru industria energetică, care așteaptă noi reguli privind redevențele pentru mai mult de trei ani. OMV Petrom SA, cea mai mare companie petrolieră din România și partenerul său, Exxon Mobil Corp., trebuie să decidă în 2018 dacă va continua un proiect de construcție a Mării Negre care ar putea sigila independența energetică a României în mai multe miliarde de dolari.
"Pentru noi, un mediu fiscal stabil și previzibil este cheia continuării investițiilor", a declarat Mariana Gheorghe, directorul executiv al OMV Petrom, în luna septembrie.
Nu doar companiile autohtone au redus investițiile. În primele opt luni ale anului, investițiile străine directe au scăzut cu aproape o cincime față de perioada similară a anului trecut până la 2,5 miliarde de euro. Un sondaj publicat recent de Consiliul Investitorilor Străini relevă că modificările de legislație afectează planurile de afaceri ale 90% din companii.
Partidul Social Democrat și-a demis propriul premier în iunie iar tensiunile dintre liderul PSD, Liviu Dragnea, și noul premier au riscat să ducă la o nouă cădere a Guvernului în această lună.
"Stabilitatea politică și coerența este crucială. Prioritățile se schimbă atât de des încât este dificil să continui proiectele", a declarat Andrew McDowell, vice-președintele Băncii Europene de Investiții, care a acordat României credite de peste 13 miliarde de euro în ultimii 25 de ani pentru construirea de spitale, centrale electrice și parcuri eoliene.
Corupția este Un alt element descurajator. În pofida campaniei procurorilor anti-corupție, care a dus la condamnarea mai multor oficiali, inclusiv a unui fost prim-ministru, România se situează pe locul 57 din 176 de țări în ultimul raport Corruption Perceptions Index elaborat de Transparency International. Social-democrații au dorit la începutul anului să decriminalizeze infracțiunile de abuz în serviciu care implicau sume mai mici de 50.000 de dolari, declanșând demonstrații în masă.
Înrăutățirea climatului investițional nu este o veste bună pentru economia românească, avertizează Consiliul Investitorilor Străini. Într-o regiune afectată de deficit de forță de muncă, relansarea inflației ar putea duce costurile cu salariile până la un nivel extrem de ridicat, a avertizat Banca Națională. În ultimii doi ani creșterea anuală a salariilor a fost de peste 10%.
Obligațiunile românești în monedă locală au cauzat investitorilor o pierdere de 1,2% în euro în 2017, cea mai slabă performanță din Europa de Est, potrivit indicelui Bond Bond-Emerging-Market al monedelor suverane locale.
