Ultimele modificări ale Codului Fiscal vor afecta companiile cu afaceri de sub un milion de euro care au profituri mici, vor pune presiune pe costuri în special în cazul firmelor cu mulți angajați și vor accentua problema de sustenabilitate a programului de guvernare, potrivit economiștilor consultați de News.ro.
Guvernul a prezentat joi principalele modificări ale Codului Fiscal cuprinse în proiectul de Ordonanță de Urgență analizat în primă lectură în ședința de joi Cabinetului Tudose, susținând că este vorba despre "o serie de măsuri benefice mediului de afaceri".
Printre măsurile anunțate se numără reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru veniturile din salarii, pentru unele pensii, pentru chirii, dobânzi, activități agricole, introducerea unei "contribuții asigurătorii pentru muncă” de 2,25% pentru angajatori, majorarea nivelului salariului lunar brut în funcție de care se acordă deducerea personală, reducerea cotei totale a contribuțiilor sociale obligatorii de la 39,25% la 37,25%, reducerea numărului contribuțiilor sociale de la 6 la 3. De asemenea, salariul minim brut pe țară va crește de la 1.450 de lei la 1.900 de lei începând cu 1 ianuarie 2018.
Totodată, Guvernul are în vedere majorarea numărului microîntreprinderilor care vor plăti impozit de 1% pe veniturile realizate, prin creșterea plafonului de încadrare ca microîntreprindere de la 500.000 de euro la 1 milion de euro. În prezent, IMM-urile care realizează cifra de afaceri între 500.000 de euro și 1 milion de euro plătesc impozit de 16% pe profit.
Aceste măsuri accentuează problema sustenabilității programului de guvernare, în condițiile diminuării veniturilor bugetare și a creșterii cheltuielilor, consideră economistul Aurelian Dochia.
”Ultimele măsuri merg în direcția programului de guvernare pe care Guvernul îl urmărește cu perseverență. Mai mulți economiști, printre care și eu, și-au exprimat opinia cu privire la problema de sustenabilitate a acestui program, în condițiile în care sunt luate măsuri atât în ceea ce privește creșterea cheltuielilor bugetare, cât și de reducere a impozitării și de diminuare a veniturilor bugetare. Totodată, nu văd nici pentru 2018 semne că această problemă de sustenabilitate va fi rezolvată”, a declarat Dochia, pentru News.ro.
Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât și bugetele de pensii și de șomaj, a încheiat primele nouă luni ale acestui an cu un deficit de 6,8 miliarde lei, reprezentând 0,81% din PIB, în creștere cu 83,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițile în care ritmul de creștere a cheltuielilor, trase în sus mai ales de salariile bugetarilor, a depășit avansul încasărilor, arată datele publicate miercuri seară pe site-ul Ministerului Finanțelor.
România a înregistrat un deficit bugetar de 4,1% din Produsul Intern Brut (PIB), date ajustate sezonier, în trimestrul al doilea al acestui an, cel mai mare din Uniunea Europeană (UE), potrivit datelor publicate recent de Eurostat.
Creșterea salariului minim va obliga companiile să regândească grila de salarizare, ceea ce ar putea reprezenta o problemă semnificativă pentru firmele cu mulți angajați, consideră secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan.
”Creșterea salariului minim determină firmele să facă ceva în legătură cu toată grila de salarizare. (...) Creșterea salariului minim va pune presiune pe costuri în cazul firmelor cu mulți angajați. Firmele din producție au deja o presiune pe costuri venită odată cu scumpirile din acest an la energie și carburanți”, a afirmat Pârvan.
În plus, impunerea unui impozit de 1% din cifra de afaceri, în cazul companiilor cu o cifră de afaceri mai mică de un milion de euro, va reprezenta o povară în cazul companiilor cu o marjă mică a profitului, consideră Pârvan.
”Măsura va afecta micii firmele cu afaceri de sub un milion de euro, care au marjă mică de profit. În schimb, va avantaja profesiile liberale și firmele cu o cifră de afaceri mai mică, dar cu un profit mai mare”, a afirmat Pârvan.
Totodată, măsura va simplifica modul de raportare al acestor companii, consideră Dochia.
”Impozitul pe cifra de afaceri va însemna pentru multe firme nu numai o reducere a impozitării, dar și o simplificare a raportării. Această măsură ar putea efecte pozitive și în zona de reducere a evaziunii fiscale”, a spus Dochia. El a atras însă atenția că aceste măsuri au fost anunțate prea târziu, iar Guvernul și nu s-a ținut de cuvânt când a promis că va anunța cu cel puțin șase luni înainte implementarea unor noi măsuri fiscale.
