Fiscul a controlat 177 de români în cel de-al treilea trimestru din 2024, conform datelor publicate de instituție. În urma acelor verificări a emis 32 decizii de impunere, veniturile constatate suplimentar fiind de 49,8 milioane lei, impozitele și contribuțiile suplimentare pe care trebuiau să le plătească ridicându-se la 27,5 milioane lei.
Conform topului realizat de Fisc, un bucureștean din Sectorul 1 ocupă prima poziție cu venituri constatate suplimentar de ANAF de 13,9 milioane lei, creanțele principale fiind de 1,49 milioane lei. În acest caz nu se menționează nimic despre accesorii, scrie Hotnews.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Locul 2 este ocupat de o persoană din Timișoara pentru care au fost constatate venituri suplimentare de 4,6 milioane lei, creanțele principale ridicându-se la 737.664 lei, iar dobânzile și penalitățile sunt de 1,09 milioane lei.
Un sucevean se află pe locul 3 cu venituri constatate suplimentar 3,25 milioane lei și creanțe fiscale principale 2,27 milioane lei. În ceea ce privește dobânzile și penalitățile, suma se ridică la 3,1 milioane lei.
Având în vedere că este vorba despre cel de-al treilea trimestru, aceste persoane au putut beneficia de amnistie fiscală, iar pe lângă ștergerea dobânzilor și penalităților, având în vedere sumele, li s-a putut reduce și 25% din datoria principală.
De precizat că ANAF face verificări pentru anii anteriori, uneori așteptând 4-5 ani, acesta fiind motivul pentru care accesoriile ajung să fie mai mari decât principalul.
Într-o discuție cu HotNews.ro, Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali (CCF) spunea că nu crede că asta e o strategie anume a ANAF, considerând că e strict o problemă care ține de gradul de încărcare, mai ales la nivel de țară, unde lucrurile sunt destul de diferite ca număr de contribuabili raportați la dimensiunea personalului dintr-un organ fiscal.
„Sunt situații în care poate, cel puțin la București se întâmplă des, nu există capacitate de verificare și de control într-un timp mai scurt datorită numărului mare de contribuabili. De cele mai multe ori termenul ăsta de 4-5 ani ține de perioada de prescripție și de teama că nu cumva ulterior să apară controale de la Curtea de Conturi care să sesizeze sau să identifice anumite cazuri în care a trecut perioada de prescripție și anumite zone care trebuiau identificate ca fiind cu risc sau controale care trebuiau făcute, nu au fost efectuate”, a explicat Manolescu.
