Foarte recent, ucrainenii au obținut o decizie judecătorească favorabilă din partea unui tribunal finlandez, care a dispus confiscarea unor active deținute de Rusia în Finlanda, evaluate la câteva zeci de milioane de dolari.
Ucraina negocia de mai mult timp, cu ENTSO-E și Comisia Europeană, o majorare a capacității la 2.400 MW, după ce atacurile cu rachete și drone ale Rusiei au provocat distrugeri masive sistemului energetic ucrainean, de care depinde în bună măsură și cel al Republicii Moldova, scoțând din producție capacități de generare ucrainene de circa 9.000 MW.
Un inel roșu pare să se contureze din ce în ce mai mult în Europa de Est. În Georgia, alegerile au fost câștigate de un partid care promovează o agendă pro-Kremlin, o lovitură dură pentru aspirațiile de lungă durată ale țării de a adera la Uniunea Europeană. În Moldova, un referendum de aderare la UE a trecut la limită, pe fondul unei interferențe masive a Rusiei în procesul de vot. În imediata vecinătate a României, Budapesta promovează deschis poziții pro-Rusia, ca și Slovacia sub conducerea premierului pro-rus Robert Fico. În Bulgaria, unde au avut loc duminică alegeri parlamentare (a șaptea rundă în ultimii trei ani) partidul pro-rus Vazrajdane (Renaștere) se instalează durabil în peisajul politic de la Sofia.
Importurile de curent electric sunt vitale pentru supraviețuirea sistemului energetic al Ucrainei la iarnă, grav afectat de atacurile cu rachete și drone ale Rusiei, care au distrus sau avariat o capacitate totală de producție a țării de peste 9.000 MW.
România și Bulgaria intenționează să operaționalizeze până la finalul lui 2024 noul Comandament NATO regional pentru Forțe Speciale din regiunea Mării Negre, a cărui înființare a fost inițiată anul trecut, a declarat ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, răspunzând unei întrebări venite din partea unui parlamentar.
Modificarea Legii din 2017 de achiziție de la Statele Unite a 7 sisteme de rachete sol-aer Patriot permite donarea către Ucraina a unuia dintre ele, în conformitate cu hotărârea în acest sens a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din iunie.
Camera Deputaților a adoptat, în calitate de cameră decizională, proiectul de modificare a Legii din 2017 de achiziție de la Statele Unite a 7 sisteme de rachete sol-aer Patriot, modificare prin care este aprobată oficial donarea către Ucraina a unuia dintre ele, în conformitate cu hotărârea în acest sens a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din iunie.
Senatul a adoptat proiectul de modificare a Legii din 2017 de achiziție de la Statele Unite a 7 sisteme de rachete Patriot, modificare prin care urmează să fie aprobată oficial donarea către Ucraina a unuia dintre ele, în conformitate cu hotărârea în acest sens a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din iunie.
După cum a relatat Profit.ro, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a elaborat un proiect de modificare a Legii din 2017 de achiziție de la Statele Unite a 7 sisteme de rachete Patriot, prin care va fi aprobată oficial donarea către Ucraina a unuia dintre ele, în conformitate cu hotărârea în acest sens a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din iunie.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a elaborat un proiect de modificare a Legii din 2017 de achiziție de la Statele Unite a 7 sisteme de rachete Patriot, prin care va fi aprobată oficial donarea către Ucraina a unuia dintre ele, în conformitate cu hotărârea în acest sens a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din iunie.
Rusia deține un portofoliu de clădiri în București.
Livrările de gaze naturale rusești către Europa prin gazoductul TurkStream, prin care este alimentată și piața din România, în special în vederea reexportării, au atins în iulie al doilea cel mai mare nivel lunar de la lansarea sa.
Anterior, în ultimii aproape 2 ani, nu mai fusese raportat nici un astfel de contract. Însă acum, țara vecină, care a pierdut anul acesta nu mai puțin de 9.000 MW instalați de centrale de producție de electricitate din cauza atacurilor Federației Ruse, este nevoită să importe tot mai mult din Europa, la niveluri fără precedent.
Guvernul de la Kiev a decis să majoreze, începând cu 1 iunie, ponderea procentuală minimă din totalul necesarului de energie pe care consumatorii industriali din Ucraina sunt obligați să și-o asigure prin importuri pentru a li se garanta că nu li se întrerupe alimentarea cu curent electric de către operatorii de distribuție, de la 50% la 80%.
Federația Rusă a declarat drept persona non grata un membru al Ambasadei României la Moscova, anunță MAE, precizând că măsura vine că răspuns la decizia autorităților de la București din 24 mai de a declara pewrsona non grata un diplomat din cadrul Ambasadei Federației Ruse, pentru activități care contravin prevederilor Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice.
Una dintre cele două subsidiare constănțene din România ale Gazpromneft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom, a intrat direct în faliment, în urma cererii proprii în acest sens, iar cealaltă se îndreaptă în aceeași direcție, din cauza sancțiunilor economice impuse de Uniunea Europeană Rusiei a doua zi după startul agresiunii militare a trupelor Kremlinului împotriva Ucrainei, prin invazia din 24 februarie 2022.
Potrivit Codului tehnic al rețelei de transport de energie, aprobat prin ordin al ANRE, Dispecerul Energetic Național din cadrul Transelectrica poate acorda ajutor de avarie sistemelor energetice cu care funcționează interconectat și cu care are încheiate convenții în acest sens, în cazul unor deficite de putere sau al unor incidente grave în cadrul acestora.
Cele mai recente atacuri cu rachete și drone ale Rusiei au distrus 90% din capacitatea de producție de energie electrică din centralele pe cărbune și gaze ale Ucrainei, a declarat Maxim Timchenko, șeful celei mai mari companii energetice din țara vecină, DTEK, grup cu activități și în România controlat de cel mai bogat ucrainean, Rinat Ahmetov.
La cererea Ucrainei, România, alături de Polonia și Slovacia, furniza duminică energie electrică de urgență, iar acest lucru s-a întâmplat și sâmbătă, relatează presa ucraineană.
România, Slovacia și Polonia acordă vineri ajutoare de avarie de urgență sistemului energetic al Ucrainei, după cel mai agresiv atac cu rachete și drone al Rusiei asupra infrastructurii energetice a țării vecine executat de la începutul războiului încoace, care a provocat distrugeri mai multor hidrocentrale, termocentrale, stații de transformare și linii electrice de transport și distribuție.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Rusia „nu se va opri” dacă va câștiga războiul din Ucraina și va amenința țările vecine Moldova, România și Polonia, potrivit AFP.
România este statul membru al Uniunii Europene cel mai puțin dependent de importul de gaze și al doilea cel mai puțin dependent stat UE de importul de produse petroliere. În ceea ce privește importul total de energie, România se află pe poziția a patra ca independență, după Suedia, Estonia și Islanda (membră a Zonei Economice Europene, însă nu a UE), reiese dintr-o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Subsidiarei din România a unei companii majore din Polonia, cu operațiuni importante de producție industrială pe plan local, unde este prezentă din 2010, i s-au blocat în sistemul bancar timp de mai bine de un an de zile bani destinați unui furnizor din Ucraina. Asta pentru că, la scurt timp după agresiunea militară a Moscovei împotriva țării vecine, doi dintre acționarii indirecți ruși ai vehiculului juridic luxemburghez ce controla banca ucraineană la care furnizorul își avea conturile au fost trecuți pe lista entităților sancționate economic de Uniunea Europeană.
În pofida problemelor pe care le are în Bulgaria, unde vrea să vândă rafinăria deținută la Burgas, dar și cu autoritățile române (vezi aici și aici), gigantul rus Lukoil pare decis să-și continue activitatea la Petrotel Ploiești, semnând în acest sens contracte mai oneroase decât cele de anul trecut cu Conpet, operatorul Sistemului Național de Transport al petrolului prin conducte, dar și cu Oil Terminal, operatorul terminalului petrolier de stat de la Marea Neagră. Compania nu poate importa petrol de proveniență rusă în vederea procesării.
Surse din serviciile de informații europene, citate de cotidianul german BILD, sugerează că Rusia ar putea lansa un atac asupra Europei în timpul iernii 2024-2025, în funcție de alegerile prezidențiale din SUA din acest an.