Anul trecut s-a încheiat cu o mică victorie pentru bancheri în fața Parlamentului, după ce președintele Klaus Iohannis a retrimis Legea dării în plată spre reexaminare. Guvernatorul Mugur Isărescu se așteaptă ca parlamentarii să pună în acord textul legii cu scopul declarat al acesteia, anume protecția celor care au credite pentru locuințe, și nu a „altora”.
Deputatul Daniel Zamfir, unul dintre principalii inițiatori ai proiectului de lege privind darea în plată, care permite stingerea datoriei la bancă prin predarea imobilului ipotecat către creditori, i-a solicitat președintelui Senatului să convoace o sesiune extraordinară, în această lună, pentru ca proiectul să poată fi dezbătut în regim de urgență.
Românii cu datorii mari în cârcă ar fi putut avea, din acest an, două legi care să-i scape de supraîndatorare, dar nu s-au ales cu niciuna. Legea insolvenței persoanelor fizice nu va putea intra în vigoare săptămâna viitoare, pentru că guvernul nu a adoptat normele de aplicare, iar comisiile de insolvență nu au putut fi astfel înființate. Totodată, Legea privind darea în plată a fost trimisă de Președinție la reexaminare, după o opoziție dură a bancherilor.
UniCredit Bank a lansat, în premieră pentru piața bancară din România, un nou instrument de decontare. Angajamentul Bancar de Plată (intrat în vocabularul de specialitate cu abrevierea „BPO” - „Bank Payment Obligation”) permite digitalizarea și fluidizarea tranzacțiilor de comerț internațional.
Un aviz dat astăzi de Banca Centrală Europeană avertizează asupra unor riscuri pe care legea dării în plată le-ar putea duce pentru stabilitatea financiară.
Președintele a refuzat să promulge legea dării în plată și a retrimis-o în Parlament cu o motivare de respingere de dimensiuni duble față de actul normativ. Vor urma probabil alte luni de zile de parcurs legislativ, atunci când cangrena datoriilor rele putea fi tăiată încă de la început de an 2016.
Președinția a trimis Parlamentului spre reexaminare Legea privind darea în plată. Iohannis argumentează că textul actual conține prea multe derogări de la Codul civil, care nasc interpretări de aplicare. Faptul că legea se aplică la creditele în derulare este împotriva Codului civil, iar Parlamentul trebuie să găsească o soluție prin care să facă cele două legi compatibile.
Proiectul legii privind darea în plată va fi clarificat în Parlament, urmând să fie lămurit care sunt beneficiarii, astfel încât actul normativ să poată fi promulgat, în final, de către președinte, în interesul consumatorilor, a declarat pentru Profit.ro deputatul Daniel Zamfir, unul dintre principalii inițiatori ai proiectului. Mult mai virulent a reacționat însă avocatul Ghoerghe Piperea, care a contribuit la redactarea legii, acesta spunând că rezerva sa de încredere în "Herr Iohannis" s-a terminat.
Președintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare proiectul legii privind darea în plată. Proiectul, aprobat de Camera Deputaților la sfârșitul lunii noiembrie după dezbateri tensionate cu bancherii, stabilește că debitorii cu credite ipotecare vor scăpa de datoriile la bănci, IFN și recuperatori dacă lasă creditorului bunul imobiliar.
Serviciul Apple Pay va fi lansat în China anul viitor, gigantul american intrând astfel în competiție cu WeChat Payment, deținut de Tencent Holdings, și Alipay, al Alibaba Group Holding, principalii jucători de pe această piață, scrie Reuters.
Cel mai vizibil contestatar al legii dării în plată, șeful supravegherii de la Banca Națională, Nicolae Cinteză, până acum doi ani credea că garanția e suficientă pentru a ieși de sub incidența datoriei. Într-o întâlnire cu jurnaliștii la Sinaia din noiembrie 2013, el spunea că nu este nimic în legislație care să oblige și la alte plăți datornicii rămași fără case. "Dacă îmi arătați așa ceva, mănânc hârtia..."
Președintele Klaus Iohannis va cere, vineri, Parlamentului să reexamineze proiectul legii privind darea în plată, potrivit unor surse din Administrația Prezidențială. Solicitarea de reexaminare va confirma informațiile transmise anterior de Profit.ro. Șeful statului consideră că există neconcordanțe între articolele legii și definirea unor termeni.
Peste 20.000 de proprietari de locuințe din București au acces, începând cu luna decembrie, la plata facturii de întreținere a casei direct de pe smartphone, prin portofelul digital mobilPay Wallet, dezvoltat de NETOPIA mobilPay.
Legea dării în plată, aprobată cu puțin timp în urmă de Parlament, a generat și continuă să genereze dispute aprinse între reprezentanții sistemului bancar (susținuți puternic de marele păstor - BNR) și inițiatorii acesteia (susținuți de cei mici si prea puțin inițiați în finanțe și economie). Argumente sofisticate (pentru omul de rând), de genul riscului sistemic, instabilitate macroeconomică, șoc sectorial sau hazard moral sunt aduse în discuție de economiștii bancari pentru a inocula publicului larg că experții știu ei mai bine despre ce e vorba.
La licitație s-au mai înscris trei bănci în afară de câștigătoarea Garanti Bank, respectiv BCR, Banca Transilvania și Raiffeisen Bank. Doar oferta turcilor a fost declarată admisibilă, în condițiile în care criteriul de atribuire a fost prețul cel mai scăzut.
Asociațiile de consumatori cred că legea privind darea în plată nu ar trebui întoarsă de președintele Iohannis în Parlament, pentru că o tergiversare ar arunca în stradă debitorii care nu-și mai pot plăti ratele. Bancherii spun că legea ar trebui verificată de Curtea Constituțională.
Președintele Klaus Iohannis se gândește să întoarcă la Parlament legea privind darea în plată și va sugera Legislativului, neoficial, să introducă o limită de aplicare, respectiv pentru creditele cu ipotecă în sumă de cel mult 250.000 de euro, au declarat pentru Profit.ro surse politice.
Absenți la dezbaterea legii dării în plată înainte de votarea ei de Parlament (probabil pentru că au crezut că o vor bloca pe alte căi), opozanții actului normativ au demarat acum o veritabilă campanie în pregătirea unei respingeri a acesteia la Președinție.
Banca Națională spune că aplicarea legii dării în plată la creditele în derulare încalcă prevederile constituționale și Directiva 17 a creditului ipotecar. Pe de altă parte, afirmă că ar fi de acord cu o lege a dării în plată, dacă ar avea criterii sociale, cu plafoane, care să deosebească între cei care nu vor și cei care nu pot să plătească.
Numărul românilor cu credite cu garanții imobiliare crește la fiecare comunicare a Băncii Naționale a României. Potrivit ultimelor date, românii au aproape jumătate de milion de împrumuturi garantate cu un bun imobiliar, iar 74.000 dintre aceste contracte înregistrează restanțe.
Ambasadori ai statelor cu bănci importante reprezentante în România au solicitat mai multor autorități din București întâlniri și au avut discuții în care au susținut poziția băncilor cu privire la proiectul privind darea în plată. Diplomații au susținut că aplicarea legii ar putea avea consecințe pe plan european pentru România.
Președintele Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen apreciază anul 2015 ca fiind unul bun pentru bancă, dar consideră că există încă mari incertitudini privind efectele Legii de dare în plată.
Într-o sesiune bursieră în care niciun emitent nu s-a distins printr-o evoluție deosebită ca volume sau oscilații de preț, titlurile transportatorului de gaze Transgaz au fost cele mai tranzacționate, valoarea schimburilor pe acest emitent ridicându-se la 3,72 milioane lei.
BEUC - Organizația Consumatorilor Europeni îi scrie președintelui Klaus Iohannis să nu rateze ocazia de a promulga legea privind darea în plată, pentru că aceasta are efecte dintre cele mai pozitive pentru consumatorii supraîndatorați și respectă legislația europeană.
Consilierii prezidențiali Cosmin Marinescu și Mihaela Ciochină s-au întâlnit cu deputatul Daniel Zamfir și avocatul Gheorghe Piperea pentru a discuta despre proiectul legii privind darea în plată și le-au solicitat acestora informații suplimentare, care să fie analizate de către Administrația Prezidențială. Proiectul a ajuns chiar miercuri la Palatul Cotroceni, după cum au fost informați Zamfir și Piperea, iar președintele trebuie să decidă dacă promulgă actul sau solicită reexaminarea.