Românii cu datorii mari în cârcă ar fi putut avea, din acest an, două legi care să-i scape de supraîndatorare, dar nu s-au ales cu niciuna. Legea insolvenței persoanelor fizice nu va putea intra în vigoare săptămâna viitoare, pentru că guvernul nu a adoptat normele de aplicare, iar comisiile de insolvență nu au putut fi astfel înființate. Totodată, Legea privind darea în plată a fost trimisă de Președinție la reexaminare, după o opoziție dură a bancherilor.
Ghinion pentru românii care au datorii mai mari decât pot duce. Două legi care i-ar fi putut ajuta pe cei care nu-și mai pot plăti ratele la credite și care ar fi trebuit/putut să intre în vigoare înainte de finele anului n-o vor mai face.
Legea insolvenței persoanelor fizice a fost adoptată de Parlament în luna mai, publicată în Monitorul Oficial în 26 iunie și ar trebui să intre în vigoare în 26 decembrie. Textul spune că persoanele aflate în stare de insolvență, adică cele care nu-și mai pot plăti datoriile scadente, se pot pune sub protecția legii, și să scape de executarea silită. Aceștia fie intră într-un plan de reorganizare de până la șase ani, fie într-o procedură simplificată de lichidare a averii, urmată de o eventuală ștergere a datoriilor neacoperite.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În termen de 60 de zile de la publicarea în Monitor, Guvernul trebuia să emită o hotărâre prin care să aprobe normele metodologice. Legea e în sine stufoasă și birocratică, procedura fiind una extrajudiciară, astfel că are nevoie de norme. Un proiect a fost pus în dezbatere publică de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor la începutul lunii septembrie, după avizul Consiliului Superior al Magistraturii, însă n-a mai fost aprobat prin HG.
Fără norme, nici celelalte proceduri pentru instituirea comisiilor de insolvență nu s-au mai făcut, deși termenul pentru înființarea acestora a expirat în septembrie.
Încă de la sfârșitul lunii trecute, corpurile profesionale ale practicienilor în insolvență, avocaților, notarilor și executorilor judecătorești ar fi trebuit să trimită propunerile pentru Lista administratorilor procedurii și lichidatorilor pentru procedura insolvenței persoanelor fizice .
Practic, de la publicarea Legii în Monitorul Oficial nu s-a întâmplat nimic pentru punerea în aplicare. În loc de HG pentru norme, Guvernul vrea să dea o OUG pentru o amânare de un an, după cum a scris Profit.ro
Ce s-a întâmplat, însă, în această toamnă, e faptul că s-a dezbătut în Parlament un alt proiect care tratează debitorii, cel al Legii dării în plată, care a revoltat comunitatea bancară.
Spre deosebire de falimentul personal, darea în plată vizează doar debitorii cu credite la bănci, instituții financiare nebancare sau la recuperatorii de creanțe care au au un imobil ipotecat. Ei pot lăsa creditorului casa, terenul ori spațiul comercial ipotecat și să scape de datoria asociată, indiferent că valoarea imobilului e suficientă sau nu. Falimentul personal acoperă aproape toate tipurile de creanțe existente, indiferent de existența unor garanții, fie că vorbim de relația cu băncile ori cu statul.
Legea privind darea în plată a trecut cu aplauze de Parlament, spre uimirea bancherilor, care au încercat în ultimul moment să propună limitarea sa doar la persoanele supraîndatorate.
N-a mai trecut însă de președintele Klaus Iohannis, care a trimis-o înapoi Parlamentului, cu multe critici, deși susține că e bună în principiu. Cea mai mare problemă identificată de Cotroceni este că darea în plată s-ar aplica și la contractele în derulare, lucru interzis expres de Codul civil, arată cererea de reexaminare. Astfel, deși nu spune concret că derogarea de la Codul civil ar fi neconstituțională, Președinția cere Parlamentului să lămurească această problemă și să orienteze textul spre cei care nu mai pot plăti. Exact cum au cerut și bancherii și BNR, deși ei spun că legea ar putea fi compatibilă cu Constituția doar dacă s-ar aplica voluntar.
Parlamentul, dacă nu se adună într-o sesiune extraordinară, ar putea reîncepe dezbaterile în luna februarie, iar legea ar putea intra în vigoare în termen de cel puțin o lună de atunci. În acest timp, executările silite pentru cei care nu-și mai pot plăti ratele continuă.
Fără niciuna din cele două legi în vigoare, debitorii români rămân printre cei mai puțin protejați din Europa la supraîndatorare. Doar România și Bulgaria nu au o lege a insolvenței persoanelor fizice dintre țările UE, după ce în Ungaria o astfel de prevedere a intrat în vigoare în luna septembrie. În schimb, companiile se pot pune sub protecția tribunalului de mulți ani.
În schimb, darea în plată e folosită pe scară largă în America de Nord. În Europa, o astfel de lege nu e atât de răspândită și în niciun caz atât de favorabilă debitorului așa cum este proiectul adoptat de Parlamentul României. Exemple similare avem în Spania, deși numărul beneficiarilor e mic, din pricina restricțiilor impuse, iar o formă de protecție împotriva deprecierii ipotecii poate fi cumpărată de la stat în Olanda.
Băncile s-au opus pe toată perioada crizei, până pe la finele anului trecut, unei legi a falimentului personal. Banca Națională a României a convins guvernările succesive să facă același lucru, ba chiar să se oblige în fața Fondului Monetar Internațional că n-o să permită o astfel de reglementare. Poziția FMI a fost una în totală disonanță cu politica din alte țări, unde a recomandat, ba chiar a ajutat la redactarea unor proiecte privind insolvența persoanelor fizice.
Bancherii au reușit să mai blocheze și alte prevederi care le afectau interesele de business, precum Ordonanța 50 din 2010, care propunea transparentizarea costurilor contractelor de credit. Acțiunile din 2010 s-au răsfrânt apoi asupra băncilor, care s-au trezit cu un val de procese pe clauze abuzive și au pierdut la capitolul imagine. Abia în ultimul an, unele dintre ele au început să caute soluții de împăcare cu clienții, prin reducerea ratelor, amenințate de procesele cu efecte asupra întregului portofoliu.
Fără niciun fel de șanse de a scăpa de datoriile ce nu mai pot fi plătite, unii români au ajuns în situația de a fi datori pe viață, chiar dacă au pierdut locuința cumpărată pe credit și acum stau în chirie. Este și cazul unui debitor care a împrumutat 37.000 de franci elvețieni, a fost executat silit și a rămas cu o datorie de 39.000 de franci, sumă pe care n-o va putea plăti decât dacă ghicește cele șase numere de la loto.
Ultimele date ale BNR arată că 712.200 de români aveau 955.900 de credite restante la 33 de bănci și 24 de instituții financiare nebancare.
Aproape 69.000 de clienți ai băncilor au 74.000 de restanțe la credite cu garanții imobiliare, arată BNR.
Dacă în criză nu a oferit protecție pentru debitori, ba chiar a emis legislație neconstituțională prin care aceștia pot fi executați silit mai ușor, statul a sprijinit, însă, activitatea băncilor. Acestea au primit garanții guvernamentale, prin Prima Casă, pentru 164.000 de credite, în valoare totală de 13,7 miliarde de euro, care au susținut un volum dublu al creditelor, începând cu 2009. Cu o pondere de peste 50% a creditelor garantate în creditul pentru locuințe, statul român a a ajuns cel mai mare garantor de credite ipotecare din Europa și a luat jumătate din riscul creditelor asupra sa.
