Perspectiva modificării actualului sistem de plafonare a prețurilor finale la energie electrică și gaze naturale începând din primăvara anului viitor nu ar trebui să-i sperie pe consumatori.
Ministerul Energiei a răspuns la anunțul Comisiei Europene potrivit căruia Executivul de la Bruxelles a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru UE prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României, pentru limitarea libertății participanților la piață de a-și stabili prețurile angro ale energiei electrice și gazelor, precum și a exporturilor de gaze.
Pe de altă parte, nici modalitatea concretă de eliminare a actualei scheme de plafonare a prețurilor finale la energie și gaze și nici măcar faptul că aceasta va dispărea nu sunt limpezi în momentul de față.
Plata de către Ministerul Energiei și Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) a compensațiilor datorate furnizorilor de energie și gaze pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție din piețele angro și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor nu mai depinde de încasările din supraimpozitarea producătorilor și traderilor, însă doar pentru consumul realizat după 1 aprilie 2024, a decis Parlamentul.
Leonhard Birnbaum, CEO-ul E.ON, a anunțat că grupul german ″explorează opțiunea″ de a vinde operațiunile de furnizare de energie electrică și gaze naturale din România, motivul fiind deteriorarea raportului risc-randament al business-ului, din cauza legislației românești a schemei de sprijin constând în plafonarea prețurilor finale la consumatori și a modificărilor frecvente și bruște ale acesteia.
Scăderea accentuată a cotațiilor la care se realizează tranzacțiile pe piața locală angro de energie electrică, sub nivelul peste care se aplică supraimpozitarea, de 400 lei/MWh (450 lei/MWh până luna aceasta), prin intermediul așa-numitei contribuții la Fondul de Tranziție Energetică, a dus la reducerea masivă a încasărilor statului din această sursă, din care se plătesc compensațiile datorate furnizorilor pentru acoperirea diferenței dintre costurile de achiziție din piață și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor
Prețurile finale pentru consumatori la energie electrică și gaze naturale vor fi ″semi-liberalizate″, de la 1 aprilie 2025, când expiră actuala schemă de plafonare, Guvernul introducând acum o perioadă de tranziție de 1 an, până după iarna 2025-2026.
Prevederile de natură fiscală din proiectul de modificare a legislației de plafonare-compensare-supraimpozitare din energie și gaze vor permite colectarea de sume mai mari la Fondul de Tranziție Energetică, din care statul le achită furnizorilor de profil compensații pentru diferențele dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la Maratonul Economia Sustenabilă de la PROFIT NEWS TV.
Prețurile reglementate de vânzare angro impuse producătorilor de gaze naturale și energie electrică vor scădea de la 1 aprilie, este propunerea autorităților.
Prețurile finale pentru consumatori la energie electrică și gaze naturale vor fi ″semi-liberalizate″, de la 1 aprilie 2025, când expiră actuala schemă de plafonare, Ministerul Energiei propunând o perioadă de tranziție de 1 an, până după iarna 2025-2026.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, confirmă informațiile Profit.ro conform cărora Guvernul vrea să prelungească și să modifice actualul sistem complex de plafonare a prețurilor finale la energie și gaze, care include și reglementarea cotațiilor de vânzare practicate de producători pe piețele angro de profil, supraimpozitarea producătorilor, precum și compensarea furnizorilor pentru diferențele dintre costurile de achiziție angro și prețurile plafonate facturate clienților.
Guvernul va menține mecanismul de plafonare a prețurilor la energie și gaze cel puțin până în primăvara anului 2025, spune prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Guvernul vrea să prelungească și să modifice actualul sistem complex de plafonare a prețurilor finale la energie și gaze, care include și reglementarea cotațiilor de vânzare practicate de producători pe piețele angro de profil, supraimpozitarea producătorilor, precum și compensarea furnizorilor pentru diferențele dintre costurile de achiziție angro și prețurile plafonate facturate clienților.
Statul român are în prezent datorii restante de 4 miliarde de lei față de furnizorii de energie electrică și gaze naturale, reprezentând compensații cuvenite pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție angro din piețe ale acestora și prețurile plafonate prin lege facturate consumatorilor finali, se arată într-un document guvernamental.
Documentele proiectului de lege a bugetului de stat pe 2024 adoptat de Guvern joi noapte și trimis vineri Parlamentului, analizate de Profit.ro, prevăd o alocare de 1 miliard de lei pentru plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze pentru costurile plafonării prețurilor finale la consumatori doar la Ministerul Energiei, nu și la Ministerul Muncii.
Instalat la șefia PNL București, Sebastian Burduja, ministrul al Energiei, spune că vrea să candideze la Primărie, susținând că Nicușor Dan nu a arătat „susținere pentru PNL și obiectivele” liberalilor.
În 2023, potrivit execuției bugetare preliminare, din contribuțiile la Fondul de Tranziție Energetică, suprataxa impusă producătorilor și traderilor, statul a încasat 9,7 miliarde lei, iar compensațiile plătite furnizorilor s-au ridicat la valoarea totală de 10,23 miliarde lei, din care 4,35 miliarde lei pentru consumul populației și 5,88 miliarde lei pentru cel al clienților noncasnici.
Un furnizor major de gaze naturale a depus, în baza legislației de plafonare a prețurilor, solicitări de compensare de la bugetul de stat a diferențelor dintre costurile de achiziție a gazelor din piețele angro, care au crescut dramatic după finalul pandemiei COVID-19 și startul războiului din Ucraina, și prețurile facturate consumatorilor finali, și pentru cantitățile aferente consumului clienților din portofoliu ale căror contracte de furnizare prevedeau prețuri mai mici decât plafoanele impuse prin lege de la 1 aprilie 2022, însă a fost refuzat.
Executivul are pe agenda ședinței sale de joi seară, în vederea adoptării, un proiect de hotărâre de repartizare a sumei totale de 2 miliarde de lei, din Fondul de Rezervă, către ministerele Energiei și Muncii, pentru plata restanțelor acestora la compensările datorate prin lege furnizorilor de energie electrică și gaze naturale, pentru costurile plafonării prețurilor finale facturate clienților, au declarat, pentru Profit.ro, surse guvernamentale.
Ca și în urmă cu un an, Guvernul plasează în afara bugetului de stat veniturile și cheltuielile așa-numitului Fond de Tranziție Energetică, alimentat cu bani din supraimpozitarea producătorilor și traderilor de energie și destinat finanțării compensării către furnizori a costurilor plafonării prețurilor la curent și gaze la consumatorii finali.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că, în prezent, datoriile la zi ale ministerului față de furnizori se ridică la 1,4 miliarde lei și că speră ca, la începutul anului viitor, să se ajungă cu plățile ″la zi sau cât mai aproape″.
Profit.ro a scris din vară că unii furnizori români de energie electrică și gaze naturale ajunseseră de câteva luni să își garanteze credite contractate de la bănci inclusiv cu creanțe asupra statului român reprezentând cereri de decontare de la bugetul de stat a diferențelor dintre costurile de achiziție de electricitate și gaze din piețele angro și prețurile plafonate aplicate prin lege clienților finali.
Guvernul a adoptat un proiect care introduce restricții importante pentru autorități, centrale și locale, în ce privește cheltuielile din lunile noiembrie și decembrie, scopul măsurii fiind de a ține sub control deficitul bugetar pe finalul anului și de a permite încadrarea în limita de 5,5% din PIB agreată cu Comisia Europeană. Astfel, vor fi limitate cheltuieli cu bunuri și servicii, evenimentele, investițiile care nu sunt din fonduri UE.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) pregătise modificarea normelor în vigoare pentru a putea să întârzie legal plata compensațiilor pe care le datorează furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru acoperirea diferenței dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor.
O companie care face și trading, și furnizare de energie electrică și gaze naturale a obținut luna aceasta în justiție suspendarea unei decizii de impunere a Direcției Generale Antifraudă Fiscală a ANAF din vară, prin care i se stabiliseră obligații suplimentare de plată de peste 139 milioane lei în privința contribuției la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică (CTE)