Un furnizor major de gaze naturale a depus, în baza legislației de plafonare a prețurilor, solicitări de compensare de la bugetul de stat a diferențelor dintre costurile de achiziție a gazelor din piețele angro, care au crescut dramatic după finalul pandemiei COVID-19 și startul războiului din Ucraina, și prețurile facturate consumatorilor finali, și pentru cantitățile aferente consumului clienților din portofoliu ale căror contracte de furnizare prevedeau prețuri mai mici decât plafoanele impuse prin lege de la 1 aprilie 2022, însă a fost refuzat, relevă date oficiale analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Sistemul implementat prin actul normativ în speță, OUG nr. 27/2022, a fost conceput cu 2 scopuri: limitarea prețurilor percepute de furnizori consumatorilor finali, pornindu-se de la presupoziția că acestea vor fi majorate contractual în masă, în linie cu scumpirile angro, și compensarea de către stat a acestei limitări impuse furnizorilor prin lege.
Însă la prețuri finale de furnizare facturate consumatorilor mai mici decât plafoanele legale, atât povara, pentru furnizori, a diferenței în minus față de costurile de achiziție (aceleași, ca medie), cât și (în consecință) cea bugetară, a valorii eventualelor compensații de la stat, este mai mare. OUG nr. 27/2022 prevede că, dacă prețurile contractuale sunt mai mici decât plafoanele, clienților li se aplică prețurile din contracte.
Furnizorul de gaze E.ON Energie România SA, parte a grupului german omonim, a depus în 2022 astfel de cereri de compensare la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), pentru calcul și verificare, înainte de a fi înaintate spre plată Ministerului Energiei (cele aferente consumului noncasnicilor) și Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS, pentru consumul casnicilor). Datele ANRE arată că, în decembrie 2022, E.ON Energie era al doilea furnizor de gaze din piața totală cu amănuntul (cotă de piață de 25,47%), al doilea furnizor pentru casnici (43,2%) și al patrulea furnizor pentru noncasnici (10,89%).
Aproape de finalul anului trecut, însă, în decembrie, Autoritatea i-a răspuns că, ″în interpretarea ANRE, clienții care au avut preț contractual sub valoarea maximă a plafoanelor prevăzute în OUG nr. 27/2022 nu sunt eligibili pentru a beneficia de schema de sprijin prevăzută în OUG menționată″, potrivit unui document oficial analizat de Profit.ro. Cu alte cuvinte, în interpretarea reglementatorului pieței, statul nu le datorează compensații furnizorilor pentru diferențele dintre costurile de achiziție angro și prețurile finale facturate acelor consumatori ale căror contracte prevăd prețuri mai mici decât plafoanele legale.
În replică, în aprilie anul acesta, E.ON Energie a dat în judecată ANRE, Ministerul Energiei și ANPIS, cerând instanței să oblige ANRE să îi aprobe compensațiile cuvenite pentru costurile asigurării consumului de gaze al clienților cu prețuri contractuale sub plafoane, precum și să dispună ca Ministerul Energiei și ANPIS să îi plătească compensațiile respective.
Pentru perioada aprilie – august 2022, E.ON Energie spune că a avut costuri totale de achiziție eligibile pentru decontare, aferente asigurării consumului clienților cu prețuri contractuale sub plafoane, în sumă de aproape 461 milioane lei și a cerut judecătorilor ca ANRE să fie obligată să își dea OK-ul pentru compensare la această valoare, potrivit documentelor litigiului.
Mai mult, cei de la E.ON au solicitat instanței ″să oblige ANRE la plata daunelor reprezentând costurile de finanțare aferente sumei de 460.935.235 lei, în valoare de 73.654.692 lei″, precum și ″la plata dobânzii legale calculate″ atât la suma costurilor de achiziție, cât și la cea a costurilor de finanțare.
″Referitor la suma de 460,9 milioane de lei, aceasta reprezintă costuri neacceptate la decontare de către ANRE în ceea ce privește clienții E.ON Energie România, beneficiari ai schemei de sprijin instituite prin OUG 27/2022 și care au avut preț contractual sub valoarea maximă a plafoanelor prevăzute în OUG nr. 27/2022, pentru perioada aprilie – august 2022. E.ON a făcut eforturi financiare extraordinare și a apelat la credite bancare în vederea finanțării schemelor de sprijin al clienților finali instituite de statul român. În aceste condiții, suma de 73,6 milioane lei reprezintă costul de finanțare a sumei nerecunoscute, calculat până în momentul sesizării instanței de judecată″, au declarat, pentru Profit.ro, reprezentanții E.ON Energie România.
Ulterior, în iulie 2023, compania a deschis un proces asemănător, în care solicită compensații și pentru costurile de achiziție aferente consumului clienților cu prețuri contractuale sub plafoane din perioada septembrie-decembrie 2022. Ambele procese sunt pe rol, iar deocamdată nu s-a stabilit nici măcar ce instanță este competentă să le judece, Curțile de Apel din Târgu Mureș, unde este sediul central al E.ON Energie, și București pasându-și-le reciproc.
Toate cele 3 instituții de stat pârâte au depus întâmpinări la instanță în care susțin că pretențiile E.ON sunt neîntemeiate.
″E.ON Energie România și-a îndeplinit în mod corect obligațiile rezultate din legislația și reglementările în vigoare, aplicând cel mai mic preț posibil la energia electrică și gazele naturale livrate clienților săi, conform OUG 27/2022. Prețul contractual pentru clienți a fost sub plafonul maxim permis de lege, iar în aceste condiții statul nu a respectat prevederile OUG 27/2022, potrivit cărora schema de sprijin trebuia să acopere costurile de achiziție a gazelor naturale, plus marja reglementată de 12 lei/MWh. Nerecunoașterea acestor costuri a generat pierderi companiei, motiv pentru care am solicitat recuperarea lor în instanță″, au precizat cei de la E.ON.
Prima formă a OUG nr. 27/2022, publicată în Monitorul Oficial pe 22 martie 2022 și care a fost în vigoare doar 3 săptămâni, stipula că statul plătește compensații pentru ″cantitatea de energie electrică/gaze naturale facturată clienților finali (…)″, fără alte precizări.
Din 11 aprilie, ordonanța prevede plata de compensații pentru ″cantitatea de energie electrică/gaze naturale facturată clienților finali, beneficiari ai schemei de sprijin instituite prin prezenta ordonanță de urgență (…)″. Interpretarea ANRE este că acei clienți cu prețuri de contract sub plafoane nu sunt beneficiari ai schemei de sprijin și, deci, nici furnizorii lor nu sunt îndreptățiți să primească compensații pentru costurile de achiziție a cantităților furnizate la prețuri mai mici decât cele plafonate.
Tot anul acesta, după cum a relatat Profit.ro, cei de la E.ON Energie au atacat la Curtea Constituțională legislația de plafonare a prețurilor la curent și gaze, precum și modalitatea de stabilire a sumelor cuvenite drept compensații furnizorilor, măsuri luate de Guvern prin ordonanțele de urgență nr. 118/2021 și 27/2022.
Furnizorul a terminat anul trecut cu pierderi de aproape 359 milioane lei, la venituri totale de peste 14 miliarde lei, conform datelor raportate Ministerului Finanțelor Publice.
