Volatilitatea ridicată generată de criza sanitară și, implicit, de cea economico-financiară din trimestrul I al anului 2020 a determinat o atenție sporită față de evoluțiile pe termen scurt ale pieței de capital și o echilibrare fină a portofoliilor fondurilor de pensii private, în sensul creșterii procentului deținerii în titluri de stat.
Piața pensiilor private a reușit să facă față provocărilor generate de criza COVID-19 punând în evidență capacitatea sistemului de pensii private de a obține profit pentru participanți, chiar și în condiții adverse.
Valoarea activelor totale, aflate în administrare la nivelul întregului sistem de pensii private, a ajuns la 30 septembrie 2020, la 72,58 miliarde de lei, în creștere cu 17,96% față de septembrie 2019, depășind astfel pragul de 14 miliarde de euro.
Valoarea activelor totale aflate în administrare, la nivelul întregului sistem de pensii private, a ajuns, la 31 martie 2020, la 62,55 miliarde de lei (12,96 miliarde de euro), în creștere cu 17,56% față de martie 2019.
Radu Crăciun, președinte BCR Pensii și președinte al Asociației Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR), este invitat al emisiunii Profit Live de astăzi, la ora 17.00.
Guvernul Orban a avizat negativ o inițiativă a deputatei PSD, Mirela Furtună, care propune ca suma totală cuvenită pentru pensia privată obligatorie (Pilonul 2) să nu poată fi mai mică decât valoarea contribuțiilor plătite de către participant, diminuate cu penalitățile de transfer și comisioanele legale, actualizată cu rata inflației între data plății contribuțiilor și data ieșirii la pensie a persoanei. Executivul susține că propunerea, dacă ar fi pusă în aplicare, va genera administratorilor costuri suplimentare de peste 200 milioane de euro, iar politica investițională a acestora va deveni extrem de conservatoare, cu impact asupra randamentului obținut, fapt ce va aduce participanților prejudicii pe termen lung, și nu beneficii.
Cei șapte administratori prezenți pe piața fondurilor private de pensii (Pilonul II) au consemnat în anul trecut, după 7 ani, o pierdere cumulată de 84,3 milioane de lei, de la un profit net total de 168,1 milioane de lei în 2018, pe fondul impactului prevederilor OUG 114/2018 asupra activității acestora, care a redus veniturile totale cu 35,2%. În plus, cheltuielile totale ale administratorilor au crescut cu 38,4%, sub impactul majorării cheltuielilor cu ajustările de provizioane și alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate. Vești proaste și pentru acest an.
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 61,9 miliarde de lei, la 30 aprilie 2020, în creștere cu 18,43% față de nivelul existent în luna similară a anului trecut, și cu 2,87% comparativ cu nivelul din luna anterioară, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
O deputată PSD, Mirela Furtună, propune ca suma totală cuvenită pentru pensia privată (Pilonul 2) să nu poată fi mai mică decât valoarea contribuțiilor plătite de către participant, diminuate cu penalitățile de transfer și comisioanele legale, actualizată cu rata inflației între data plății contribuțiilor și data ieșirii la pensie a persoanei. În 2019, cele 7 fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) au realizat un randament mediu de 11,8%, cea mai bună performanță din ultimii 9 ani, iar randamentul mediu obținut de administratori în intervalul 2008 - 2019, de 8,35%, este cu mult peste rata totală a inflației din perioada analizată, respectiv de 3,05%.
Societatea Generali Pensii Private, al cincilea jucător de profil, a fost obligată de instanță să plătească unei foste angajate 20.000 de lei drept daune morale pentru maniera în care a concediat-o, argumentul fiind că ar fi cunoscut starea de graviditate și problemele de sănătate ale acesteia legate de sarcină, producându-i un stres de mare intensitate ce putea afecta și sănătatea fătului.
România a dorit încă din anul 2004 implementarea unui sistem de pensii ocupaționale, proiectul de lege din acea perioadă fiind susținut de Ministrul Muncii. La un randament de 3,5%, participantul la un asemenea fond ar fi putut benficia de un supliment de pensie de circa 50 USD pe lună (la nivelul anului 2009, aproximativ jumătate din valoarea unui punct de pensie)
Circa 2,1 milioane de participanți la Pilonul II de pensii private, adică 30% didn total, dețin în acest moment peste 10.000 lei în conturile personale din fondurile de pensii, potrivit datelor transmise, miercuri, de Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Contribuția la Pilonul II de pensii va crește la 5% din 2021 și va ajunge la 6%, așa cum cere legea, a declarat, marți seară, la Realitatea Plus, ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu.
Guvernul PNL modifică prevederile privind taxa pe activele bancare și cerințele de capital pentru administratorii fondurilor de pensii din Pilonul 2 incluse în Ordonanța de Urgență 114/2018. Taxa pe active va fi plătită doar pentru 2019, în timp ce administratorii de pensii vor fi obligați să constituie un capital minim de 4 milioane de euro, sub cerințele de creștere a capitalului de circa două ori impuse anterior de Guvernul PSD/ALDE.
Valoarea activelor totale aflate în administrare, la nivelul întregului sistem de pensii private, a ajuns la 61,53 miliarde de lei (12,95 miliarde de euro), la 30 septembrie 2019, în creștere cu 24,04% față de decembrie 2018.
Administratorii fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) sunt obligați, conform prevederilor legale, să majoreze capitalul social cu echivalentul a 75 milioane de euro până la finele acestui an, primele infuzii fiind operate deja de NN Pensii, liderul pieței, și Generali Pensii.
România, prin intermediul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), reprezentată de către Dan Armeanu - vicepreședinte al Sectorului Sistemului de Pensii Private, a fost realeasă pentru un mandat de doi ani (2019-2021), în poziția de membru al Comitetului Executiv al Organizației Internaționale a Supraveghetorilor Sistemelor de Pensii Private (IOPS).
Pentru a beneficia de un venit adecvat și sustenabil la pensie, în condițiile declinului demografic și creșterii speranței de viață, pe lângă contribuția la fondurile de pensii Pilon II, ar trebui încurajată participarea la un fond de pensii facultative pentru a suplimenta sursele de venit la pensie și pentru a crește valoarea pensiei private, consideră Dan Armeanu, vicepreședintele ASF pe Sectorul de Pensii Private.
Noul Guvern vrea să majoreze contribuția la Pilonul II de pensii și va iniția în acest sens discuții cu administratorii fondurilor private de pensii, promițând în același timp că majorarea nu va afecta suma virată Pilonului I.
Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a anunțat, marți, că fondurile de pensii private (Pilonul II obligatoriu și Pilonul III facultativ) au realizat, de la înființare și până la finele lunii septembrie, plăți în valoare de 454,7 milioane lei (95,7 milioane euro) către un număr de 63.153 de participanți și mostenitori.
Cei șapte administratori prezenți pe piața fondurilor private de pensii (Pilonul II) au consemnat, în primele șase luni ale acestui an, o scădere medie de 37,5% a veniturilor totale, la 147,46 milioane de lei, de la 235,83 milioane de lei la finele lunii iunie 2018, pe fondul impactului prevederilor OUG 114/2018, care a redus, printre altele, nivelul comisioanelor încasate de aceștia. Totodată, după 7 ani de profit, rezultatul agregat al administratorilor arată un minus de 33,94 milioane de lei, comparativ cu un rezultat pozitiv de 54,93 milioane de lei la mijlocul anului 2018.
Valoarea activelor totale aflate în administrare, la nivelul întregului sistem de pensii private, unde sunt incluse și pensiile din Pilonul II, a ajuns, în primul semestru al anului, la 57,43 miliarde de lei (12,13 miliarde de euro), în creștere cu aproape 26%, potrivit datelor transmise, luni, de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Iulius Postolache, care s-a retras în luna mai 2018 de la conducerea Allianz-Țiriac Pensii Private, al doilea jucător de profil, a pierdut la prima instanță procesul cu fostul angajator, căruia i-a solicitat plata sumei de 404.016 lei.
USR propune ca impozitele și redevențele care ar urma să fie colectate de stat de pe urma eventualei exploatări comerciale a zăcămintelor românești de gaze naturale din Marea Neagră să fie distribuite către conturile individuale ale românilor participanți la fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II), oarecum pe model norvegian.
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de peste 56,7 miliarde de lei, la 31 iulie 2019, în creștere cu 27,8% față de nivelul existent în luna similară a anului trecut, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).