Guvernul PNL modifică prevederile privind taxa pe activele bancare și cerințele de capital pentru administratorii fondurilor de pensii din Pilonul 2 incluse în Ordonanța de Urgență 114/2018. Taxa pe active va fi plătită doar pentru 2019, în timp ce administratorii de pensii vor fi obligați să constituie un capital minim de 4 milioane de euro, sub cerințele de creștere a capitalului de circa două ori impuse anterior de Guvernul PSD/ALDE.
OUG 114/2018 includea, în forma modificată de PSD la presiunea BNR, a băncilor și sub perspectiva retrogradării ratingului suveran, o taxă pe active cu reduceri ale ratei de impozitare în funcție de creșterea creditului și nivelul marjelor. Cu alte cuvinte, cu cât băncile acordau mai multe împrumuturi, respectiv cu cât diferența dintre dobânzile la credite și depozite era mai redusă, cu atât taxa devenea mai mică, putând fi chiar zero.
Guvernul PNL arată că mecanismul de stabilire a țintelor nu și-a atins obiectivul. Deși creditul crește, ponderea acestuia în produsul intern brut este în scădere, ca urmare a dinamicii inferioare față de cea a economiei. Totodată, dobânzile la depozite au crescut nesemnificativ și nu există o relație directă între prețul economisirii și volumul acesteia pe termen lung, arată Guvernul în expunerea de motive.
CITEȘTE ȘI Cumulul pensiei cu salariul, interzis în instituțiile de stat, cu excepția demnitarilor. Vor fi interzise și detașările din privat la stat“Introducerea unei taxe pe activele financiare reprezintă un cost suplimentar care conduce la creșterea sarcinii fiscale în sectorul bancar cu impact negativ asupra intermedierii financiare. Taxa bancară afectează profitabilitatea instituțiilor de credit bancare și implicit capacitatea acestora de a spori creditarea în economie, în condițiile în care rezultatul reportat constituie o importantă sursă de capital pentru susținerea activității de creditare”, se arată în expunerea de motive.
Printre efectele negative ale taxei, Executivul mai arată că aceasta are un caracter pro-ciclic și că este afectată și politica macroprudențială.
În perioadele de recesiuni sau crize financiare, activitatea de creditare ar scădea și marjele ar crește datorită incertitudinilor, arată Guvernul.
“Exact în asemenea perioade, implementarea taxei penalizează cel mai mult băncile. Ca urmare, probabilitatea ca unele bănci să nu facă față evoluțiilor nefavorabile crește, iar, în eventualitatea în care sunt implicate bănci de importanță sistemică, se poate ajunge la utilizarea de bani publici. În plus, pro-ciclicitatea se poate accentua având în vedere referința utilizată pentru diminuarea parțială a cuantumului taxei, referință legată de evoluția soldului creditelor”, se arată în expunerea de motive.
Pe de altă parte, taxa nu se aplică în cazul băncilor cu pierdere, ceea ce înseamnă cu nu poate agrava situația unei bănci insolvente. Dar poate reduce rezervele de capital, în condițiile unui profit mai mic în vremuri favorabile.
Guvernul mai consideră și că băncile cu capital românesc ar fi defavorizate în raport cu cele străine la nivel de strategie: ultimele pot reloca geografic capitalul pentru a evita sarcina fiscală suplimentară, în timp ce primele nu au această posibilitate.
Băncile vor trebui, totuși, să declare taxa pentru anul 2019 până la 25 august 2020, urmând să plătească și diferențele suplimentare sau să primească compensări de la buget pentru sumele aferente semestrului I din acest an.
Pensiile din Pilonul 2
Executivul PNL elimină și posibilitatea unui participant de la renunța la Pilonul 2 de pensii private, motivând că impactul de la adoptarea OUG 114 până în octombrie a fost nesemnificativ, cu doar 397 de participanți care au optat pentru această variantă, care aveau active de 7,3 milioane de lei.
Aplicarea punctelor 3 și 4 ale articolului 81 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 nu și-a atins obiectivele propuse pentru participanții fondurilor de pensii administrate privat.
Fondurile de pensii private au aproximativ 7,4 milioane de participanți, ale căror active personale înregistrează aproape 59,8 miliarde de lei.
O prevedere mult mai presantă pentru administratorii fondurilor de pensii – cele 7 companii multinaționale prezente în piață – era cerința de capital majorată abrupt.
Guvernul PSD/ALDE le-a cerut, inițial, administratorilor să crească aportul de capital de la 341 de milioane de lei la 3,7 miliarde de lei prin calcularea unei cote la valoarea contribuțiilor totale. Ulterior, Cabinetul Dăncilă a redus cerința la 8% din contribuțiile noi virate în timpul unui an, ceea ce înseamnă o dublare a capitalului minim, rată ce urmează să se aplice de la 31 decembrie.
Până la 4 decembrie toți administratorii majoraseră capitalul social la noul nivel solicitat.
Executiv PNL va menține dispoziția, tranzitorie anterior, prin care capitalul minim solicitat este de 4 milioane de euro echivalent în lei.
Decizia Guvernului este justificată de faptul că fondul de pensii este entitate separată de administrată, fiind constituit sub forma unei societăți simple, în timp ce administratorul este societate pe acțiuni, iar cele două au patrimonii separate. Totodată, riscurile aferente administrării fondului sunt acoperite printr-un provizion tehnic și nu din capitalul social al administratorului, se arată în expunerea de motive.
OUG 114/2018 va fi modificată de Guvern prin asumarea răspunderii în Parlament.