Guvernul Orban a avizat negativ o inițiativă a deputatei PSD, Mirela Furtună, care propune ca suma totală cuvenită pentru pensia privată obligatorie (Pilonul 2) să nu poată fi mai mică decât valoarea contribuțiilor plătite de către participant, diminuate cu penalitățile de transfer și comisioanele legale, actualizată cu rata inflației între data plății contribuțiilor și data ieșirii la pensie a persoanei. Executivul susține că propunerea, dacă ar fi pusă în aplicare, va genera administratorilor costuri suplimentare de peste 200 milioane de euro, iar politica investițională a acestora va deveni extrem de conservatoare, cu impact asupra randamentului obținut, fapt ce va aduce participanților prejudicii pe termen lung, și nu beneficii.
"Apreciem că textul inițiativei legislative, prin soluția tehnică formulată, va genera efecte economice nefavorabile la nivelul administratorilor, prin costuri suplimentare foarte mari și cu provizioanele tehnice, la un nivel de aproximativ 200 milioane de euro, în condițiile în care toate cheltuielile de administrare ale fondului (comisioane de tranzacționare, de custodie și depozitare, bancare etc.) sunt suportate din venitul aferent comisionului de administrare, calculat deja în funcție de randamentele obținute și rata inflației. Astfel, piața financiară se va confrunta cu efecte care vor conduce la evaluarea de către administratorii de fonduri de pensii private a continuării activității de administrare a fondurilor de pensii administrate privat. Efecte negative se vor înregistra și la nivelul rezultatelor fondurilor de pensii private, în sensul în care vom regăsi în portofolii investiții extrem de conservatoare care să urmărească garantarea la nivelul ratei inflației, plafonând, astfel, randamentul investiției, aspecte care, pe termen lung, aduc prejudicii și nu beneficii participanților", se arată într-un document al Guvernului.
Executivul Orban apreciază că fondurile de pensii private sunt mari investitori instituționali, care urmăresc strategii investiționale pe termen lung, iar administratorii fondurilor de pensii private nu manifestă comportament speculativ, urmăresc o volatilitate mică a deținerilor și un profil de risc redus al fondurilor, datorită construcției de portofolii bazate în principal pe instrumente financiare cu venit fix.
"Este foarte important de menționat rolul fondurilor de pensii ca investitori instituționali, cu standarde ridicate de guvernanță corporativă impuse de reglementări stricte și care au un rol stabilizator în economia națională. În special experiența ultimelor crize ne-a demonstrat că fondurile de pensii private au exercitat cu succes acest rol, prin păstrarea în portofolii a titlurilor cu dobânzi real negative și prețuri în creștere. Mai mult, rolul stabilizator al fondurilor de pensii private e relevat și de faptul că investesc lunar în emisiunile de titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor Publice din România, valoarea totală fiind de aproximativ 8 miliarde de euro, reprezentând in jur de 70% din activele fondurilor. Rolul stabilizator este determinant, în special, în perioadele de criză, în care unii investitori se retrag de pe piețele financiare. În acest context, efectele negative generate de reconfigurarea portofoliilor (pentru a asigura randamente care să respecte indexarea cu rata inflației), va conduce la reducerea participării fondurilor de pensii la licitațiile de titluri de stat, ceea ce va afecta semnificativ finanțarea statului, cu impact direct pe creșterea costului de finanțare", se mai spune în document.
Guvernul Orban consideră ca irelevantă și uneori dăunătoare o analiză privind scăderea sau creșterea valorii activului net al unui participant (sau a activelor întregii piețe) pe un orizont de timp de câteva luni, cum a fost perioada în care s-a manifestat șocul produs de pandemia de coronavirus, în condițiile în care participanții cotizează la Pilonul 2 pentru o perioadă de 40 de ani.
"Argumentele aduse în susținerea inițiativei legislative, prin compararea sistemului de pensii administrate privat cu sistemul de pensii publice sunt de natură să inducă in mod eronat faptul că cele două sisteme au principii de organizare și funcționare similare, iar indicatorii de eficiență ai acestora sunt comparabili. Sistemul de pensii administrat privat este constituit din entități care desfășoară activități economice într-o piață liberă, care nu poate anticipa pe termen lung (30-40 de ani) evoluția ratei inflației, pentru a putea utiliza acest indicator în determinarea unor beneficii din pensii sau din investiții, deopotrivă. Valoarea conturilor participanților la un fond de pensii, la sfârșitul perioadei contributive, este exclusiv rezultatul administrării private a sumelor din contribuții și a evoluției piețelor. Sistemul public de pensii din România este constituit sub formă de schemă de tip PAYG bazată pe solidaritate inter-generațională, valoarea beneficiilor fund rezultatul unor decizii administrative, fără a fi generate de evoluțiile piețelor și ale economiei și ale căror costuri pot crește deficitul bugetar. Cu toate că scopul celor două sisteme de pensii constă în asigurarea unui venit la pensie, ele sunt rezultatul unor principii și fenomene economice diferite, astfel încât comparația între cele două este inconsistentă din perspectivă economică", se mai arată în document.
În luna aprilie, o deputată PSD, Mirela Furtună, a propus ca suma totală cuvenită pentru pensia privată (Pilonul 2) să nu poată fi mai mică decât valoarea contribuțiilor plătite de către participant, diminuate cu penalitățile de transfer și comisioanele legale, actualizată cu rata inflației între data plății contribuțiilor și data ieșirii la pensie a persoanei. În 2019, cele 7 fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) au realizat un randament mediu de 11,8%, cea mai bună performanță din ultimii 9 ani, iar randamentul mediu obținut de administratori în intervalul 2008 - 2019, de 8,35%, este cu mult peste rata totală a inflației din perioada analizată, respectiv de 3,05%.
Propunerea vizează modificarea aliniatului 2 al articolului 135 din Legea 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat.
Potrivit inițiatoarei, măsura propusă va proteja valorea reală a sumelor pe care toți participanții le plătesc la fondurile de pensii administrate privat.
"Au existat cel puțin încă patru inițiative legislative aproximativ similare, care au fost respinse în trecut de Parlament, principala justificare fiind că în practică randamentele acestor fonduri ar putea scădea, iar beneficiarii finali ar pierde", susține deputata în expunerea de motive.
Inițiatoarea spune că este de înțeles pierderea de peste 10% în privința randamentului fondurilor, provocată de pandemia de COVID-19.
"Nu putem obliga administratorii de pensii private obligatorii să obțină randamente mai bune tot timpul, există situații excepționale, cum sunt crizele financiare", mai spune deputata.
În aceeași măsură, inițiatoarea susține "că nu putem văduvi nici participații la pensiile private obligatorii de a primi banii înapoi, la finalul perioadei de cotizare, măcar o sumă egală cu valoarea contribuțiilor indexată cu rata inflației".
"În caz contrar, am facilita returnarea unor sume care ar putea reprezenta doar o fracție din ceea ce ar fi trebuit să primească. Chiar și în sistemul public de pensii, acestea se indexează anual cu 100% din rata inflației, tocmai pentru ca puterea de cumpărare să nu scadă", se mai spune în document.
Potrivit legislației, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) garantează faptul că participantul va încasa cel puțin valoarea contribuțiilor plătite în momentul în care va ieși la pensie, mai puțin comisioanele reținute de administrator.
De asemenea, legislația impune doar un randament minim (atât pentru fondurile de pensii obligatorii - Pilonul 2, cât și pentru cele facultative - Pilonul 3), prin care se urmărește ca performanța unui fond să nu scadă prea mult față de media pieței.
În acest sens, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) publică rentabilitatea minima pentru fondurile de pensii private.
În cazul în care randamentul unui fond de pensii se menține timp de patru trimestre consecutiv sunt rentabilitatea minimă, atunci autoritatea de reglementare intervine și impune desființarea fondului, iar participanții se pot transfera ulterior către alt fond.
Potrivit legislației, un fond de pensii nu poate fi declarat în stare de faliment, iar sumele acumulate la fondul de pensie sunt garantate de Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private (FGDSPP).
"Misiunea GDSPP este aceea de a compensa pierderile participanților și/sau beneficiarilor la fondurile de pensii private, atât în perioada de acumulare a contribuțiilor, cât și după deschiderea dreptului la pensie, provenite din incapacitatea administratorilor sau a furnizorilor de pensii de a onora obligațiile asumate și asigură plata drepturilor participanților ori ale beneficiarilor la fondurile de pensii private, în cazul imposibilității asigurării lor de către administratori sau furnizorii de pensii private, dupa caz", se arată pe pagina instituției.
Randamente vs inflație. 2019, cea mai bună performanță din ultimii 9 ani
Cele 7 fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) au realizat în 2019 un randament mediu de 11,8%, cea mai bună performanță din ultimii 9 ani, pe fondul recuperării deprecierilor cauzate de efectele OUG 114/2018 în economie și pe piețele financiare, precum și evoluțiilor peste așteptări ale Bursei de Valori de la București, a anunțat, la începutul acestui an, Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
”Randamentul total realizat de toate fondurile de Pilon II de la start (20 mai 2008) și până la finele anului 2019 a fost de 154%, adică un randament mediu anualizat de 8,35% pentru toată perioada de funcționare a Pilonului II. Acest indicator este cu mult peste rata totală inflației din perioada analizată (41,8%), respectiv rata medie anualizată a inflației pentru exact aceeași perioadă (3,05%)”, se arăta în mesajul transmis.
APAPR atrage atenția că performanțele fondurilor de pensii, în România și în lume, vor avea întotdeauna o anumită volatilitate, ele reflectând îndeaproape evoluția piețelor financiare și a economiei în ansamblu, pentru o structură de active reglementată.
La începutul lunii aprilie, APAPR anunța că activele fondurilor private de pensii s-au depreciat în primul trimestru al anului cu 6-7%, în condițiile în care economia globală și toate piețele financiare internaționale au fost afectate în ultimele luni de efectele pandemiei cu COVID-19, precum și de restricțiile impuse libertății de mișcare a persoanelor și bunurilor.
"În prezent, o bună parte a economiei globale este oprită, iar piețele financiare reflectă acest lucru prin deprecierea activelor. Nu există stat sau domeniu care să nu fie afectat de această criză globală, iar România nu face excepție, arată APAPR, precizând că, urmare a șocului puternic suferit de piețele financiare, fondurile de pensii private din România se confruntă cu o depreciere temporară a valorii activelor administrate", se arăta în mesajul asociației.
Potrivit datelor ASF, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul 2) aveau active nete de 61,87 miliarde de lei la finele lunii aprilie a acestui an, nivel inferior valorii de la finele lunii decembrie 2019, când s-a situat la 61,97 miliarde de lei, după un maxim de 63,02 miliarde de lei la 31 ianuarie.
În martie, față de luna precedentă, activul net al celor 7 fonduri de pensii, unde sunt înscriși peste 7,5 milioane de contributori, a scăzut cu 4,3%, de la 62,82 miliarde de lei la 60,13 miliarde de lei.
Pe fondul căderii puternice a burselor financiare internaționale, mișcare provocată de declanșarea pandemiei de COVID-19, fondurile locale de pensii au pierdut în martie aproape 2,7 miliarde de lei din valoarea activului net, cu toate că în februarie și martie intrările (viramentele) au însumat aproape 1,6 miliarde de lei.
Această pierdere afectează însă un număr redus de clienți, respectiv pe cei care sunt în situația să iasă în prezent la pensie. Pentru ceilalți, revenirea burselor financiare va aduce în lunile următoare activul net la valorile înregistrate înainte de declanșarea pandemiei.
Banii fondurilor de pensii sunt plasați în depozite bancare - 3,39 miliarde de lei, titluri de stat - 39,48 miliarde de lei, obligațiuni municipale - 304,23 milioane de lei, obligațiuni corporatiste - 4,32 miliarde de lei, obligațiuni ale organismelor străine neguvernamentale - 1,35 miliarde de lei, acțiuni - 11,64 miliarde de lei, titluri de paricipare la fonduri mutuale - 1,69 miliarde de lei și fonduri de marfuri și metale prețioase - 65,44 milioane de lei.
