Primăria Siriu alături de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) colaborează în vederea reactivării Băilor Siriu, ape termale cu temperaturi care ating aproximativ 40 de grade Celsius, ce au dat naștere odinioară unui "turism de sănătate" în masă.
Potrivit reprezentanților Primăriei Siriu, băile termale au fost închise o dată cu lucrările demarate pentru construirea barajului de acumulare iar în prezent sunt purtate discuții cu ANRM în vederea obținerii unui aviz de exploatare, scrie Agerpres.
"Băile Siriu au fost desființate o dată cu construirea barajului, ulterior Cooperativa Agricolă de Producție (CAP) a construit pe malul celălalt o altă locație unde a funcționat o perioadă dar acele construcții sunt dezafectate și sunt în proprietatea unei persoane fizice. Noi, primăria, comuna ne dorim să obținem de la ANRM în primă fază un aviz de exploatare. Înainte de avizul de exploatare, trebuie să ai un aviz de explorare și ceea ce ne lipsește, cu ajutorul ANRM care caută în arhivă, să găsim documentația tehnică a forajului. În momentul de față forajul este sub apă și este aproape imposibil să facem o verificare tehnică și aici stăm pe loc. Obținerea avizului de exploatare este punctul zero, după aceea ne plănuim să ducem conducta pe proprietatea primăriei, apoi zona va trebui dezvoltată. Ne-am lovit ani de zile de obținerea avizului, am găsit înțelegere la toate instituțiile să căutăm în arhivă, vedem ce va ieși", a declarat Dragoș Voicu, primarul comunei Siriu.
ANRM colaborează cu administrația locală în vederea punerii în evidență, înregistrării și valorificării apelor termale de la Siriu.
"Vă comunicăm faptul că ANRM, în calitate de gestionar al resurselor minerale din România, este interesată să dea în administrare instituțiilor publice sau să concesioneze persoanelor juridice române ori străine activități miniere care să pună în evidență resursele minerale. În urma verificărilor efectuate în baza de date a ANRM, în zona Siriu nu au fost înregistrate resurse/rezerve de apă geotermală sau apă minerală terapeutică și nu sunt active perimetre de prospecțiune și/sau explorare/exploatare pentru aceste substanțe. Vă informăm că s-a purtat corespondență cu Primăria Siriu în vederea clarificării unor aspecte cu privire la demersurile care trebuie întreprinse și etapele de cercetare care trebuie parcurse în scopul obținerii dreptului de exploatare a surselor de apă geotermală din localitatea Siriu și reactivarea băilor termale. ANRM și-a exprimat disponibilitatea pentru informarea și îndrumarea cu privire la demersurile necesare în vederea punerii în evidență, înregistrării și valorificării apelor termale de la Siriu", a transmis ANRM.
Doru Brătulescu, scriitor și antreprenor în domeniul turismului, amintește că până în anii 1970, Stațiunea Băile Siriu aflată la Curbura Carpaților era frecventată de turiști din întreaga țară pentru beneficiile apelor termale.
"Băile Siriu erau accesate ori de pe șoseaua națională care merge la Brașov, oprea autobuzul și se trecea pe un pod din tablă, ori cu mocănița care pleca de la Nehoiașu. Trenulețul acela avea și vagoane de pasageri, aveau canapele din lemn și avea stație în mijlocul băilor. În stânga erau pavilioanele de pacienți care se tratau, în dreapta, în față era cantina și de sărbătoarea de 9 mai care se ținea la Siriu, lumea se strângea pe o pajiște...Erau singurele băi despre care mulți spuneau, din ce am citit că plecau aproape vindecați față de celelalte care ameliorau iar compoziția chimică a lor era fantastică. Se făceau băi galvanice, băi sodice, băi iodice, tot felul de componente", a precizat Doru Brătulescu.
Datorită apelor termale, în jurul anilor 1800 au apărut primii locuitori care s-au așezat de-a lungul drumului Buzău-Brașov. Ulterior locația a fost cunoscută ca stațiunea Băile Siriu datorită prezenței elementelor chimice din apă.
"Siriul este cunoscut din cele mai vechi timpuri mai ales datorită unei ape care țâșnește din pământ la o temperatură de peste 36 grade Celsius cu un debit de aproape 4000 litri pe oră și care are efecte benefice uluitoare asupra organismului uman tratând diferite afecțiuni mai ales cele reumatismale. Datorită caracteristicilor acestei ape, într-o poiană mirifică ('la Piatra Zăpezii) înconjurată de păduri de brad, străbătută de calea ferată îngustă pe care circula 'mocănița', s-au construit băile termale pe fosta proprietate a lui Th. Macovei, localitatea fiind cunoscută apoi sub denumirea de Băile Siriu. Băile aveau o perioadă scurtă de funcționare de la 1 iunie până la 1 octombrie. După începerea construcției pe râul Buzău a barajului Siriu, aceste băi au fost desființate, deoarece aici era prevăzut lacul de acumulare. Această apă minunată, a reizvorât pe un teren aflat pe partea dreaptă a lacului de acumulare, teren aflat în proprietatea CAP. Locația cuprindea o clădire cu câteva bazine, o alta pentru personal, câteva căsuțe din lemn și un bazin mare separat de toate acestea. Apa fierbinte care țâșnea din pământ, trecea printr-o conductă care traversa lacul, era depozitată în bazinul cel mare, reîncălzită și apoi distribuită, tot prin conducte, în bazinele din clădire. Acest lucru minunat l-a făcut 'nea Olteanu' în anul 1989, deoarece vroia ca Siriul să nu-și piardă denumirea de Băile Siriu și să se beneficieze în continuare de acea apă...", se arată în cartea semnată de Doru Brătulescu "Țipătul turismului în amintiri de pe Valea Buzăului" - Ediția a II-a.
Băile termale din comuna Siriu erau frecventate de un număr mare de persoane în căutare de turism de sănătate, apele având proprietăți deosebite pentru tratarea unei palete diversificate de afecțiuni.
"Din analizele făcute în laboratoare de specialitate, a rezultat că apele sunt foarte slab mineralizate, termale, sulfuroase, ușor bicarbonatate și cloruro-sodice și care puteau fi întrebuințate pentru cură externă, adică balneație externă în bazine sau cadă. Toate acestea formau un act medical care putea reprezenta o atracție umană deosebită dezvoltând totodată și o atracție turistică. Având toate elementele necesare s-a început crearea unei infrastructuri care au cuprins spații de cazare, cabinetele medicale pentru tratament și recuperare, săli de baie, cantine, care combinată cu factorii terapeutici naturali a dat naștere unui important produs turistic, o adevărată matriță de făcut bani numit pe drept 'turismul de sănătate'. Deci, după deschiderea mai multor minți, s-a demarat și activitatea zilnică a băilor termale, care și-au căpătat renume, mai ales datorită direcțiilor sanitare care aveau un statut special pentru elevi și pensionari. Elevii mergeau în sanatorii balneare în fiecare an pentru o perioadă de 6 săptămâni, iar pensionarii mergeau la băi timp de 18-24 de zile. Casa, masa, tratament, spectacole, filme și anumite activități culturale, nu se plăteau. Doar salariații plăteau o anumită sumă simbolică când mergeau în stațiunile de tratament", se arată în cartea "De pe meleagurile Buzăului" semnată de același autor.
Cunoscute încă de la începutul secolului trecut, sub denumirea de Băile Berbeci, Băile Siriu erau prezente și în presa interbelică.
"Dintre stațiunile balneare cunoscute, băile Siriu, sunt cele mai favorizate de natură, având pe o suprafață relativ mică, surse puternice de ape radioactive, alcaline, bicarbonate și sulfuroase. Băile Siriu sunt cele mai bogate în iod din țară. Băile sunt situate la o depărtare de 2 ore de București și 3 ore de la Buzău-Nehoiaș, de unde trăsuri destul de bune, transportă călătorii în maximum o oră într-o pozițiune pitorească, înconjurată de munți, acoperite cu păduri. Aerul este foarte ozonat și ferit de curenți. Este unica stațiune balneară și climaterică, ce dispune de un izvor cu apă iodată de băut, ușor digestibilă. Apele conțin, pe lângă o mare cantitate de iodură și sulf, peste 186 grame la litru iodură de sodiu. Băile Siriu sunt cele mai căutate în contra reumatismului, iar apele sunt bune contra boalelor de stomac, ficat și rinichi. Cu prețuri extrem de moderate, administrația băilor pune la dispoziția călătorilor tot confortul. Stațiunea "Siriul", care se găsește la o altitudine 800 metri, este recomandată și persoanelor care au nevoe de odihnă și aer", se precizează în publicația Dimineața, iulie 1934.
