Cei șapte administratori prezenți pe piața fondurilor private de pensii (Pilonul II) au consemnat anul trecut, după 7 ani, o pierdere cumulată de 84,3 milioane de lei, de la un profit net total de 168,1 milioane de lei în 2018, pe fondul impactului prevederilor OUG 114/2018 asupra activității acestora, care a redus veniturile totale cu 35,2%. În plus, cheltuielile totale ale administratorilor au crescut cu 38,4%, sub impactul majorării cheltuielilor cu ajustările de provizioane și cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate, relevă date analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Veniturile totale ale administratorilor au fost afectate de reducerea comisionului de administrare din contribuții și a comisionului de administrare din activul net al fondului.
Potrivit datelor Allianz-Țiriac Pensii, comisionul de administrare a fost diminuat de la 2,5% la 1% începând cu luna martie 2019, iar cel de administrare din activul net al fondului a variat între 0,02% și 0,04% de-a lungul anului trecut, comparativ cu o cotă fixă de 0,05% aplicată de-a lungul anului 2018.
De asemenea, administratorul a achitat Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) taxe de administrare a fondurilor de pensii în sumă totală de 16,662 milioane de lei, de la 14,43 milioane de lei în 2018, plus 7,49 milioane de lei către Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), respectiv 0,5% din contribuțiile încasate la fondul de pensii AZT Viitorul Tău, contribuție introdusă de la 1 ianuarie 2019 prin OUG 114/2018.
Și în cazul Aegon Pensii, veniturile din comisionul de administrare au scăzut la 11,12 milioane de lei, de la 20,11 milioane de lei în 2018, după ce OUG 114/2018 a redus cota de 2,5% la 1%. Societatea a pierdut peste 8 milioane de lei din diminuarea comisionului de administrare din activul net al fondului, încasările atingând 17,36 milioane de lei, de la 25,47 milioane de lei în 2018.
Din analiza datelor administratorilor reiese că 74% din cheltuielile administratorilor din 2019 au fost practic cele impuse de legislație, respectiv provizion tehnic P2, taxe ASF, CNPP, Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private (FGDSPP) și altele. Ponderea acestor cheltuieli obligatorii în total cheltuieli a urcat de la 54% în 2016 la 66% în 2018 și ajuns la 74% a finele anului trecut.
Cel mai probabil, și acest an va fi unul dificil pentru administratori, care vor rămâne pe minus, întrucât comisioanele încasate de administratori sunt legate de performanță investiționlă, iar criza provocată de COVID-19 și închiderea administrativă a economiei au afectat pietele financiare și au cauzat deprecierea activelor fondurilor de pensii private obligatorii.
Potrivit legislației sistemului de pensii private, activele fondurilor de pensii sunt complet separate de cele ale societăților de administrare, astfel că pierderile acestora din urmă nu afectează performanțele investiționale ale fondurilor.
Dacă administratorii au înregistrat cifre negative, pentru clienți, respectiv viitorii pensionari, situația se prezintă pozitivă. Astfel, activele nete gestionate de administratori, adică banii din care vor fi plătite viitoarele pensii private, au crescut cu 30,25% în 2019, la 61,97 miliarde de lei. La finele lunii aprilie 2020, cei șapte administratori gestionau active nete de 61,87 miliarde de lei, cifra fiind inferioară rezuultatului din decembrie 2019, pe fondul impactului pandemiei cu COVID-19 asupra piețelor financiare.
"Economia mondială încetinită datorită pandemiei cu COVID-19 impactează prețurile instrumentelor financiare, sistemul de pensii private fiind cel mai puțin afectat ținând seama de termenul lung de economisire și investire. De-a lungul timpului, au avut loc episoade de volatilitate ridicată care au marcat fondurile de pensii private, însă activele acestora au înregistrat creșteri de la an la an. Începutul anului 2020 (lunile februarie-martie) a fost marcat de o incertitudine pe piețele financiare generată de contextul epidemiologic actual. Volatilitatea anualizată a unităților de fond din Pilonul II a înregistrat cel mai ridicat nivel din perioada analizată, în data de 20 martie, ca urmare a propagării scăderii prețurilor instrumentelor financiare asupra valorii unitare a activului net. Cele mai mari valori de volatilitate au fost consemnate în cazul FPAP BCR (cca. 31%), FPAP Aripi (30%) și FPAP NN (26%)", se arată într-un raport al ASF.
La finalul anului 2018, fără consultare și fără nicio analiză de impact, Executivul Dăncilă a adoptat OUG 114/2018, act normativ care a modificat substanțial cadrul general de existență și funcționare a Pilonului II, prin introducerea de noi cerințe de capital pentru administratori, de până la 750 de milioane de euro la nivelul întregii industrii pentru anul 2019 (conform unor calcule neoficiale ale Autorității de Supraveghere Financiară), reducerea cu până la 70% a comisioanelor de administrare și alte măsuri, precum opționalizarea Pilonului II și eliminarea sa de facto pentru angajații din sectorul de construcții.
În urma unor consultări cu administratorii fondurilor de pensii private din România, la finalul lunii martie a acestui an, prin OUG 19/2019, a fost suspendată până la 31 mai 2019 aplicarea cerințelor cu privire la capitalul social suplimentar cerut administratorilor de pensii Pilon 2, fiind însă menținute neschimbate celelalte măsuri.
Ulterior, prin OUG 38/2019, Executivul Dăncilă a modificat cerințele de capital solicitate administratorilor de pensii private (Pilonul II), după ce administratorii au afirmat la unison că există "incertitudini semnificative" cu privire la continuare activității.
