O deputată PSD, Mirela Furtună, propune ca suma totală cuvenită pentru pensia privată (Pilonul 2) să nu poată fi mai mică decât valoarea contribuțiilor plătite de către participant, diminuate cu penalitățile de transfer și comisioanele legale, actualizată cu rata inflației între data plății contribuțiilor și data ieșirii la pensie a persoanei. În 2019, cele 7 fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) au realizat un randament mediu de 11,8%, cea mai bună performanță din ultimii 9 ani, iar randamentul mediu obținut de administratori în intervalul 2008 - 2019, de 8,35%, este cu mult peste rata totală a inflației din perioada analizată, respectiv de 3,05%.
Propunerea vizează modificarea aliniatului 2 al articolului 135 din Legea 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat.
Potrivit inițiatoarei, măsura propusă va proteja valorea reală a sumelor pe care toți participanții le plătesc la fondurile de pensii administrate privat.
"Au existat cel puțin încă patru inițiative legislative aproximativ similare, care au fost respinse în trecut de Parlament, principala justificare fiind că în practică randamentele acestor fonduri ar putea scădea, iar beneficiarii finali ar pierde", susține deputata în expunerea de motive.
Inițiatoarea spune că este de înțeles pierderea de peste 10% în privința randamentului fondurilor, provocată de pandemia de COVID-19.
"Nu putem obliga administratorii de pensii private obligatorii să obțină randamente mai bune tot timpul, există situații excepționale, cum sunt crizele financiare", mai spune deputata.
În aceeași măsură, inițiatoarea susține "că nu putem văduvi nici participații la pensiile private obligatorii de a primi banii înapoi, la finalul perioadei de cotizare, măcar o sumă egală cu valoarea contribuțiilor indexată cu rata inflației".
"În caz contrar, am facilita returnarea unor sume care ar putea reprezenta doar o fracție din ceea ce ar fi trebuit să primească. Chiar și în sistemul public de pensii, acestea se indexează anual cu 100% din rata inflației, tocmai pentru ca puterea de cumpărare să nu scadă", se mai spune în document.
Potrivit legislației, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) garantează faptul că participantul va încasa cel puțin valoarea contribuțiilor plătite în momentul în care va ieși la pensie, mai puțin comisioanele reținute de administrator.
De asemenea, legislația impune doar un randament minim (atât pentru fondurile de pensii obligatorii - Pilonul 2, cât și pentru cele facultative - Pilonul 3), prin care se urmărește ca performanța unui fond să nu scadă prea mult față de media pieței.
În acest sens, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) publică rentabilitatea minima pentru fondurile de pensii private.
În cazul în care randamentul unui fond de pensii se menține timp de patru trimestre consecutiv sunt rentabilitatea minimă, atunci autoritatea de reglementare intervine și impune desființarea fondului, iar participanții se pot transfera ulterior către alt fond.
Potrivit legislației, un fond de pensii nu poate fi declarat în stare de faliment, iar sumele acumulate la fondul de pensie sunt garantate de Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private (FGDSPP).
"Misiunea GDSPP este aceea de a compensa pierderile participanților și/sau beneficiarilor la fondurile de pensii private, atât în perioada de acumulare a contribuțiilor, cât și după deschiderea dreptului la pensie, provenite din incapacitatea administratorilor sau a furnizorilor de pensii de a onora obligațiile asumate și asigură plata drepturilor participanților ori ale beneficiarilor la fondurile de pensii private, în cazul imposibilității asigurării lor de către administratori sau furnizorii de pensii private, dupa caz", se arată pe pagina instituției.
Randamente vs inflație. 2019, cea mai bună performață din ultimii 9 ani
Cele 7 fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) au realizat în 2019 un randament mediu de 11,8%, cea mai bună performanță din ultimii 9 ani, pe fondul recuperării deprecierilor cauzate de efectele OUG 114/2018 în economie și pe piețele financiare, precum și evoluțiilor peste așteptări ale Bursei de Valori de la București, a anunțat, la începutul acestui an, Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
”Randamentul total realizat de toate fondurile de Pilon II de la start (20 mai 2008) și până la finele anului 2019 a fost de 154%, adică un randament mediu anualizat de 8,35% pentru toată perioada de funcționare a Pilonului II. Acest indicator este cu mult peste rata totală inflației din perioada analizată (41,8%), respectiv rata medie anualizată a inflației pentru exact aceeași perioadă (3,05%)”, se arăta în mesajul transmis.
APAPR atrage atenția că performanțele fondurilor de pensii, în România și în lume, vor avea întotdeauna o anumită volatilitate, ele reflectând îndeaproape evoluția piețelor financiare și a economiei în ansamblu, pentru o structură de active reglementată.
La începutul acestei luni, APAPR anunța că activele fondurilor private de pensii s-au depreciat în primul trimestru al anului cu 6-7%, în condițiile în care economia globală și toate piețele financiare internaționale au fost afectate în ultimele luni de efectele pandemiei cu COVID-19, precum și de restricțiile impuse libertății de mișcare a persoanelor și bunurilor.
"În prezent, o bună parte a economiei globale este oprită, iar piețele financiare reflectă acest lucru prin deprecierea activelor. Nu există stat sau domeniu care să nu fie afectat de această criză globală, iar România nu face excepție, arată APAPR, precizând că, urmare a șocului puternic suferit de piețele financiare, fondurile de pensii private din România se confruntă cu o depreciere temporară a valorii activelor administrate", se arăta în mesajul asociației.
Potrivit datelor ASF, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul 2) aveau active nete de 60,13 miliarde de lei la finele lunii martie a acestui an, nivel inferior valorii de la finele lunii noiembrie 2019, când s-a situat la 60,92 miliarde de lei, după un maxim de 63,02 miliarde de lei la 31 ianuarie.
În martie, față de luna precedentă, activul net al celor 7 fonduri de pensii, unde sunt înscriși peste 7,5 milioane de contributori, a scăzut cu 4,3%, de la 62,82 miliarde de lei la 60,13 miliarde de lei.
Pe fondul căderii puternice a burselor financiare internaționale, mișcare provocată de declanșarea pandemiei de COVID-19, fondurile locale de pensii au pierdut luna trecută aproape 2,7 miliarde de lei din valoarea activului net, cu toate că în februarie și martie intrările (viramentele) au însumat aproape 1,6 miliarde de lei.
Această pierdere afectează însă un număr redus de clienți, respectiv pe cei care sunt în situația să iasă în prezent la pensie. Pentru ceilalți, revenirea burselor financiare va aduce în lunile următoare activul net la valorile înregistrate înainte de declanșarea pandemiei.
Banii fondurilor de pensii sunt plasați în depozite bancare - 2,57 miliarde de lei, titluri de stat - 38,88 miliarde de lei, obligațiuni municipale - 305,83 milioane de lei, obligațiuni corporatiste - 4,64 miliarde de lei, obligațiuni ale organismelor străine neguvernamentale - 1,27 miliarde de lei, acțiuni - 11,07 miliarde de lei, titluri de paricipare la fonduri mutuale - 1,59 miliarde de lei și fonduri de marfuri și metale prețioase - 61,44 milioane de lei.
