USR propune ca impozitele și redevențele care ar urma să fie colectate de stat de pe urma eventualei exploatări comerciale a zăcămintelor românești de gaze naturale din Marea Neagră să fie distribuite către conturile individuale ale românilor participanți la fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II), oarecum pe model norvegian.
În Norvegia, banii încasați de stat din activitatea de petrol și gaze sunt economisiți în vederea finanțării în viitor a pensiilor norvegienilor. În acest scop, în 1990 a fost înființat un fond suveran de investiții, Government Pension Fund of Norway, cunoscut și sub numele de Oil Fund, administrat de un departament de asset management al băncii centrale și finanțat din taxe și dividende petroliere. Fondul investește banii respectivi exclusiv pe piețele internaționale, pentru a evita declanșarea de presiuni inflaționiste și crearea de bule speculative pe plan intern.
"(...) soluția noastră este ca aceste resurse financiare obținute din taxarea activității de exploatare să meargă în investiții și în conturile românilor din Pilonul 2 de pensii. Acestea (companiile de administrare a fondurilor de pensii - n.r.), la rândul lor, vor avea obligația să investească cel puțin 50% din aceste fonduri în industria energetică și în industriile prelucrătoare de gaz. Astfel vom asigura capital mai ieftin pentru dezvoltarea acestor sectoare în România și vom putea, nu numai exporta gaz, ci mai ales bunuri cu valoare adăugată mai mare produse din acele gaze. Totodată, vrem ca veniturile din exploatarea gazelor naturale offshore să ajungă în buzunarele oamenilor dar să nu meargă direct în consum. Astfel soluția Pilonului 2 de pensii este ideală. Banii ajung la oameni, dar și în investiții. Mai mult, asigură un trai decent la pensie și până atunci, creează bunăstare și creștere economică în România", se arată într-un document de politici publice al USR.
Acesta a fost lansat de partidul condus de Dan Barna, candidat la președinție, în aceeași zi în care președintele Klaus Iohannis se întâlnește la Washington cu șeful administrației americane, Donald Trump, pe agenda întâlnirii figurând și cooperarea energetică dintre România și SUA.
Informații privind intenția Exxonmobil de a-și vinde participația la Neptun Deep, principala concesiune de gaze din Marea Neagră și, implicit, existența unei scrisori pe această temă transmisă Guvernului, ANRM, dar și partenerului OMV Petrom, circulau de mai bine de o lună în presă, fără a fi fost confirmate de nicio oficialitate.
Sursă: Policy brief USR
Anul trecut, autoritățile de la București au luat numeroase măsuri care au descurajat investițiile în explorarea și exploatarea de noi zăcăminte de gaze naturale, cum ar fi Legea offshore, care majorează semnificativ povara fiscală suportată de companiile concesionare din Marea Neagră și le obligă să-și vândă minimum 50% din producție pe bursele din România, măsuri care au făcut ca OMV Petrom și ExxonMobil să amâne luarea deciziei finale de investiție în proiectul Neptun Deep și să prelungească cu 15 ani acordul de concesiune semnat cu statul român.
Ulterior, OUG nr. 114/2018, adoptată la finalul anului, a introdus plafonarea prețului la gaze pentru consumatorii casnici și producătorii de energie termică pentru populație și a majorat de 20 de ori, de la 0,1% la 2%, contribuția bănească datorată ANRE.
ExxonMobil deține, alături de OMV Petrom, concesiunea perimetrului offshore de gaze naturale de mare adâncime Neptun Deep, unde în 2012 a fost efectuată cea mai mare descoperire de hidrocarburi din sectorul românesc al Mării Negre. Fiecare companie deține câte 50% din drepturile aferente concesiunii, iar americanii sunt operatori ai acesteia.
