Impozitele pe locuințe ar urma să crească de anul următor chiar și cu 50%, printr-un nou mecanism pregătit de Ministerul Finanțelor, relevă date analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Lawrence Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA, președinte al Universității Harvard și economist șef al Băncii Mondiale, cel care a anticipat actuala criză inflaționistă, deschide Gala Profit.ro. Premii speciale, într-un an special
Politicienii aflați la guvernare au transmis repetat, în ultima perioadă, mesaje referitor la amânarea noului sistem de impozitare a caselor, introdus în iulie și cu aplicare din 2023, care va înlocui impozitarea actuală a locuințelor, ce ia în calcul materialele de construcție și poziționarea imobilului, cu impozitarea în funcție de o grilă notarială. Finanțele vor însă acum să renunțe la modificarea din iulie, iar impozitarea locuințelor se se facă după algoritmul folosit și astăzi, dar la valori majorate cu circa 50%.
Motivul acestei decizii o reprezintă banii pe care primăriile ar urma să îi obțină în plus din impozitele mărite pe proprietăți, respectiv 2,8 miliarde lei în 2023, și care sunt deja prinși în calculele bugetare pentru anul următor, indică datele Profit.ro.
Cum mecanismul avizat în iulie nu poate fi implementat în timp util, din cauza lipsei unei baze de date și a unui sistem de calcul automat pentru primării, aceasta a fost modalitatea găsită de Finanțe pentru a se asigura că primarii vor avea mai mulți bani chiar de anul următor.
Creșterea bazei impozabile cu 50% va duce, în cele mai multe cazuri, la o majorare similară a impozitului, având în vedere că cele mai multe primării aplică în prezent cota minimă sau aproape de minim, deci nu pot să reducă impactul bazei mai mari prin reducerea cotei. O serie de primării, cum este cea din Cluj, care aplică cea mai ridicată cotă de impozitare posibilă, pot decide, dacă doresc, să transfere populației doar o parte din impactul acestei majorări.
Ministerul Finanțelor a trimis către comisiile parlamentare mai multe amendamente la proiectul de lege care aprobă OG 16/2022, aprobată în iulie și prin care au fost introduse ample modificări fiscale, anunțate în premieră de Profit.ro.
Amendamentele pregătite acum de Finanțe vizează impozitarea proprietăților și veniturile firmelor din HoReCa obținute din alte activități decât cele specifice domeniului. O serie de parlamentari PNL, USR și din grupul fostului lider PNL Ludovic Orban au inițiat, în același timp, abrogarea supraimpozitării muncii part-time, însă nu este clar ce perspective are această inițiativă, căreia Finanțele i se opun.
Supraimpozitarea muncii part-time a fost decisă în urma negocierilor din coaliția de guvernare, fiind o măsură a PSD, formațiune care, potrivit informațiilor Profit.ro, susține în continuare măsura, în timp ce în interiorul PNL sunt unele ezitări, dar nu a fost luată o decizie de a încălca înțelegerea cu partenerul de guvernare.
Alte amendamente, de asemenea, cu perspective slabe de a fi adoptate, vizează eliminarea restricției pentru microîntreprinderi de a nu avea mai mult de 20% din venituri din activități de consultanță și management, precum și a restricției de a desfășura activități de intermediere financiară.
Impozitele pe locuințe cresc chiar și cu 50%
Mecanismul adoptat în iulie de Guvern
În iulie, Guvernul a decis să treacă, de la 1 ianuarie 2023, de la impozitul în funcție de zonă și materialele de construcție folosite la impozitul pe valoarea proprietății stabilită în funcție de grila notarială.
"Autoritățile publice locale, structurile asociative, contribuabilii persoane fizice și juridice au transmis opinii referitoare la dificultățile întâmpinate, în special în ceea ce privește timpul insuficient în adaptarea bazelor de date până la 1 ianuarie 2023, potrivit Ministerului Finanțelor.
Politicienii de la guvernare au decis, în consecință, amânarea noului sistem cu cel puțin un an, pentru a da timp primarilor să își adapteze sistemele informatice.
Calcul al valorii impozabile pentru clădirile rezidențiale/nerezidențiale pe baza valorilor cuprinse în studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, astfel:
a) în cazul clădirilor rezidențiale, cota minimă să fie de 0,1%
b) în cazul clădirilor nerezidențiale, cota minimă să fie de 0.5% .
Se revine la impozitarea în funcție de materiale de construcții și locație, dar la valori impozabile mărite. Primarii nu pierd cele 2,8 miliarde lei
Creșterea impozitării proprietăților prin OG 16/2022 ar avea un impact de 2,79 miliarde lei în 2023, de 2,94 miliarde lei în 2024 și de 3 miliarde lei în 2025.
Impozitarea proprietăților rezidențiale
"În ceea ce privește impozitarea proprietăților rezidențiale, amendamentele propuse elimină prevederea adoptată în iulie, privitoare la studiile notariale și eliminarea pragului maxim al cotelor de impozitare, și se revine la intervalele cotelor anterioare, de 0,08-0,2%. Tot la clădiri rezidențiale avem, însă, și o creștere, de anul următor, a valorii impozabile cu circa 50%, prin modificarea algoritmului existent la articolul 457 din Codul Fiscal, aplicat până în prezent de către autoritățile locale.
Creșterea valorii impozabile nu conduce neapărat la creșterea cu același procentaj și a impozitului, întrucât unele primării care acum au cote ridicate, cum este cea de 0,2% la Cluj, pot opta să scadă cota și să atenueze, cel puțin parțial, efectul majorării bazei impozabile", a declarat, pentru Profit.ro, Adrian Vascu, Senior Partner Veridio.
Impozitarea proprietăților nerezidențiale
Potrivit unui alt amendament introdus de Ministerul Finanțelor, pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădiri, valoarea impozabilă a clădirilor aflate în proprietatea persoanelor juridice este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se datorează impozitul/taxa și anume valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare, care include valoarea clădirii și a terenului aferent acesteia, întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării.
În cazul clădirilor care sunt finanțate în baza unui contract de leasing financiar, valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare, care include valoarea clădirii și a terenului aferent acesteia, întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării.
De asemenea, este prevăzut că valoarea impozabilă a clădirii se actualizează doar o dată la 5 ani pe baza unui raport de evaluare, care include valoarea clădirii și a terenului aferent acesteia, întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal local până cel târziu cu 15 zile înainte de primul termen de plată din anul de referință. În situația depunerii raportului de evaluare după primul termen de plată din anul de referință, acesta produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor.
Ca normă tranzitorie este prevăzut că cei care dețin clădiri cu destinație nerezidențială la data de 31 decembrie 2022 nu au obligația să aplice prevederile art. 460 alin.(5) lit. b) și lit. e) până la împlinirea termenului de cinci ani de la ultima evaluare.
"În ceea ce privește impozitarea proprietăților nerezidențiale se introduce o modificare foarte importantă. Se va trece la impozitarea proprietății per ansamblu și nu a clădirii și a terenului ca entități distincte.
Este important și modul în care intră în vigoare această treabă. Se introduce o măsură tranzitorie, urmând ca noul sistem de impozitare să se aplice din 2023 doar celor în cazul cărora nu au trecut 5 ani de la ultima evaluare. Unde au trecut 5 ani, se va aplica noua regulă de evaluare, în vederea stabilirii bazei impozabile, a clădirii împreună cu terenul.
Există și prevederea că în cazurile în care actuala valoare impozabilă include și terenul, atunci să nu fie datorat impozit pe teren", a explicat Adrian Vascu.
Prevederile privind trecerea la un alt sistem de impozitare, la o valoare de piață, vor fi amânate, nu este clar în acest moment pentru ce perioadă, însă la un astfel de mecanism nu se poate trece în lipsa unui sistem care să furnzeze primăriilor valorile impozabile.
Contractele part-time, prevederi pentru HoReCa, calculul CA pentru firmele din construcții
HoReCa - amendament de la Finanțe
Un amendament al Finanțelor vine cu precizări în ce privește veniturile din alte activități obținute de companiile din domeniul HoReCa.
"În situația în care persoanele juridice române care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN: 5510 – „Hoteluri și alte facilități de cazare similare", 5520 – „Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată", 5530 – „Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere", 5590 – „Alte servicii de cazare", 5610 – „Restaurante", 5621 – „Activități de alimentație (catering) pentru evenimente", 5629 – „Alte servicii de alimentație n.c.a.", 5630 – „Baruri și alte activități de servire a băuturilor", obțin în cursul anului, venituri și din alte activități în afara celor corespunzătoare acestor coduri CAEN, pentru veniturile din alte activități aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit prevăzut de titlul II „Impozitul pe profit”, dacă îndeplinește oricare dintre următoarele limite/condiție:
- realizează venituri din consultanță și/sau management în proporție de peste 20% inclusiv din veniturile totale;
- desfășoară activitățile de la art.47 alin.(3) lit. f) - i);
- veniturile din alte activități au depășit echivalentul în lei a 500.000.euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar precedent celui în care s-au înregistrat veniturile.
Acestea datorează datorează impozit pe profit pentru veniturile din alte activități începând cu trimestrul în care s-a îndeplinit oricare dintre aceste condiții/limite.”
Calculul cifrei de afaceri pentru firmele din construcții
Companiile din construcții sunt nemulțumite de două aspecte prevăzute în ordonanța adoptată în iulie. Astfel, nu doresc ca facilitățile fiscale pe care le primesc din partea statului să fie acordate în funcție de respectarea unei condiții privind cifra de afaceri pe anul în curs, ci ar dori să fie determinate de cifra de afaceri din anul anterior.
De asemenea, la respectarea condiției ponderii cifrei de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții în cifra de afaceri totală, firmele din construcții vor să nu fie incluse și operațiunile pe care le au în afara țării.
Mai multe amendamente introduse de parlamentari USR, inclusiv fostul ministru al Finanțelor Anca Dragu, ar modifica ordonanța iulie în sensul celor dorite de companii.
Finanțele nu susțin aceste modificări.
De asemenea, firmele din construcții ar dori ca plafonul maxim privind scutirile fiscale acordate angajaților dfin domeniu să fie majorat la 15.000 de lei, după ce în iulie a fost redus la 10.000 de lei. Această propunere a Federației Patronatelor Societăților din Construcții nu este susținută de către Ministerul Finanțelor.
Finanțele nu susțin nici măsuri care ar dilua din limitările impuse în iulie în ce privește acordarea de beneficii extrasalariale doar în limita unui procentaj din salariu, atât eliminarea prevederii, cât și exceptarea unor categorii de beneficii, cum sunt abonamentele la servicii medicale private sau contribuțiile la pensie facultativă.
Supraimpozitarea part-time - grup de parlamentari PNL-USR-Orban
Abrogarea prevederii de suprataxare, la nivel de salariu minim pe economie a veniturilor din contracte cu normă parțială (cu un număr mare de exceptări) este vizată de două grupuri de parlamentari. Astfel, un grup USR, în frunte cu Anca Dragu, propune abrogarea, în timp ce un grup mai mare de deuptați și senatori solicită, de asemenea, abrogarea suprataxării part-time.
Al doilea grup are o componență care atrage atenția, având în vedere că parlamentari PNL, din coaliția de guvernare, s-au alăturat opozanților de la USR și unor parlamentari neafiliați din gruparea fostului lider PNL Ludovic Orban.
Aceștia sunt:
- Raluca TURCAN – deputat PNL, Nicolae NEAGU – senator PNL, Gabriela HORGA – deputat PNL, Tudor POLAK – deputat PNL Alin IGNAT – deputat PNL, Robert SIGHIARTĂU – deputat PNL, Mihail VEȘTEA – senator PNL, Vasilică POTECĂ – senator PNL, Iulian BICA – senator PNL
- Oana Țoiu - Deputat USR, Monica Berescu - Deputat USR, Viorel Baltărețu - Deputat USR, Cristian Seidler - Deputat USR, Ștefan Pălărie - Senator USR, Irineu Darău - Senator USR
- Sen. Nechita- Adrian Oros, dep. Victoria-Violeta Alexandru, dep. Bogdan-Alexandru Bola - Neafiliați
