Programul de guvernare al Partidului Național Liberal prevede, la capitolul Muncă, eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, evaluarea impactului Legii salarizării unitare, cu „restabilirea echilibrului între stat și privat” și stabilirea salariului minim după un mecanism „obiectiv și predictibil”.
Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare
Programul de guvernare al PNL prevede câteva modificări de legi:
• Abrogarea supraimpozitării contractelor part-time prevăzută în OUG nr. 4/2017;
Contractele part-time au fost impozitate cel puțin la nivelul salariului minim începând cu august 2017. Chiar dacă angajații lucrează câteva ore, angajatorii plătesc contribuții și taxe la nivelul salariului minim brut, care este de 2.080 de lei în 2019, respectiv 2.350 de lei pentru angajații cu studii superioare.
• Evaluarea impactului Legii nr. 153/2017 și promovarea unor măsuri în vederea restabilirii unui echilibru între salariații de la stat și cei de la privat și eliminarea inechităților;
Cunoscută și ca Legea salarizării unitare, 153/2017 reglementează salariile personalului plătit din fonduri publice. PNL arată că va evalua această lege, dar nu dă detalii, nici măcar în ceea ce privește restabilirea echilibrului între stat și privat. Pentru că un dezechilibru există. După cu Profit.ro a arătat aici, salariile bugetarilor din România au ajuns printre cele mai mari din regiune, în timp ce cele din privat rămân considerabil mai reduse.
Astfel, funcționarii publici erau, la nivelul anului 2018, mai bine plătiți decât cei din Polonia și Ungaria, cu o medie netă de circa 950 de euro. În mediul privat, salariile medii erau de circa 520 de euro, cam 70% din media din privat din Polonia și Ungaria.
• Adaptarea OUG nr. 60/2017 și stimularea companiilor private care angajează și oferă locuri de muncă persoanelor cu dizabilități sau dificil reintegrabile pe piața muncii;
Prin ordonanța menționată a fost modificată legislația privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Taxa pentru firmele care nu angajează pentru 4% din posturi persoane cu handicap s-a dublat la nivelul unui salariu minim brut pe economie pe lună pentru fiecare post care nu este ocupat de o persoană cu handicap.
Totodată, a fost eliminată și posibilitatea companiilor de a mai achiziționa produse și servicii de la unitățile protejate, unde lucrează persoane cu handicap, în contul echivalent al taxei lunare.
• Promovarea unui proiect de Lege pentru stabilirea salariului minim prin aplicarea unui mecanism obiectiv și predictibil.
Salariul minim este stabilit, în acest moment, prin decizie politică a Guvernului, fără criterii legislative clare. Mai mult, Guvernul PSD a introdus salariul minim în funcție de studii, precum și un salariu minim separat în domeniul construcțiilor, începând cu acest an.
Ideea stabilirii și indexării salariului minim în funcție de anumite criterii a fost vânturată și în timpul Guvernului Cioloș, când s-a făcut și un studiu la Ministerul Muncii în acest sens, inclusiv cu impactul estimat în economie, care însă nu a mai avut și un impact în modificarea legislației.
Guvernul Dăncilă lasă noii guvernări un proiect de majorare a salariului minim începând cu 1 ianuarie de la 2.262 lei, respectiv la 2.620 lei pentru persoane cu studii superioare și minimum 1 an vechime.
Din cei 1,38 milioane de angajați cu salarii minime, studii superioare au circa 350.000 de persoane.
Programul mai prevede, fără detalii suplimentare, și:
• Programe pentru stimularea/reinserția profesională inclusiv a celor plecați la muncă în străinătate;
• Realizarea unor programe de formare profesională a șomerilor și a salariaților aflați în pericolul pierderii locului de muncă, corelate cu necesitățile actuale ale pieței muncii.
La capitolul Dialog social sunt prevăzute următoarele măsuri:
• Revizuirea cadrului legislativ specific, inclusiv eficientizarea activității Consiliului Economic și Social, respectiv a aportului reprezentanților în CESE;
• Introducerea unei componente anticipative a dialogului social, prin consultarea partenerilor din faza de intenție referitoare la modificarea politicilor;
• Informarea partenerilor sociali în privința indicatorilor asumați la nivel european, precum și a celor în baza cărora se elaborează bugetul public anual și care au incidență sau privesc piața muncii;
• Elaborarea și implementarea unui sistem de monitorizare și informare asupra rezultatelor procesului de dialog social.
Ministru al Muncii în Cabinetul Orban ar urma să fie Violeta Alexandru, dacă PNL va obține voturile necesare în Parlament.
