Comisia de Buget-Finanțe a Camerei Deputaților a votat în unanimitate raport de adoptare la proiectul de lege inițiat în vară de peste 50 de parlamentari PNL, printre care actualul ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, care prevede eliminarea supraaccizei la carburanți, precum și a supraimpozitării contractelor de muncă part-time. Draftul de act normativ va merge acum în plenul Camerei Deputaților, cameră decizională, pentru votul final.
Comisia a dat practic undă verde formei proiectului adoptate tacit de Senat în octombrie. Ceea ce, după cum a atras atenția Profit.ro, pune o mare problemă din perspectiva legislației europene: nivelul accizelor la benzină și motorină din proiectul de lege este inferior accizelor minime impuse statelor membre de Uniunea Europeană.
De altfel, reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice la dezbaterile din Comisie a și sugerat că cifrele propriu-zise din proiect ar trebui revizuite, el scuzându-se că nu poate exprima un punct de vedere din cauza faptului că în documentul primit de minister de la Cameră cu ordinea de zi a ședinței de astăzi a Comisiei de Buget-Finanțe nu figura și acest proiect de lege.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Din păcate nu vă pot ajuta cu foarte mult, întrucât în convocatorul primit ieri de la Comisie nu a fost și acest punct, deci nu am venit pregătit, iar ca să putem să dăm un răspuns exhaustiv avem nevoie un pic să ne uităm și pe cifrele din proiectul de lege, așa că vă rugăm să ne scuzați de această dată", a spus reprezentantul ministerului condus de unul din principalii inițiatori ai draftului de act normativ, actualul șef al instituției, Florin Cîțu.
Draftul de act normativ prevede că acciza la motorină ar urma să scadă cu 17,4% de la 1 ianuarie 2020, de la 1,838 la 1,518 lei/litru. Acciza la benzină fără plumb ar putea fi redusă cu 16,19%, de la 1,976 la 1,656 lei/litru, iar cea pentru benzină cu plumb, cu 14,1%, de la 2,268 la 1,948 lei/litru. Ca și cele vechi, noile accize ar urma să fie valabile până în 2022 inclusiv.
Proiectul legislativ al PNL nu include calcule concrete de impact bugetar, însă în expunerea de motive se afirmă că "(...) măsurile propuse vor avea un impact favorabil agregat asupra bugetului de stat (...)". Liberalii vor ca aceste măsuri să fie incluse în bugetul de stat pe 2020.
Premierul Ludovic Orban a declarat săptămâna trecută că supraacciza la combustibili trebuie desființată, în ciuda faptului că reprezintă o sursă de venituri la buget.
”V-o spun sincer: chiar dacă mulți ne recomandă să nu facem lucrul ăsta, trebuie desființată supraacciza la combustibil, care a fost o mare prostie și care se va vedea că, chiar dacă astăzi pare să producă bani, din punctul meu de vedere poate reprezenta un stimul foarte bun dacă se renunță la supraacciză”, a afirmat prim-ministrul.
Atât eliminarea supraaccizei la carburanți, cât și cea a supraimpozitării contractelor part time, sunt prevăzute și în programul de guvernare al PNL.
Contractele part-time au fost impozitate cel puțin la nivelul salariului minim începând cu august 2017. Chiar dacă angajații lucrează câteva ore, angajatorii plătesc contribuții și taxe la nivelul salariului minim brut, care este de 2.080 de lei în 2019, respectiv 2.350 de lei pentru angajații cu studii superioare.
Guvernul Tudose a majorat accizele la carburanți în 2 etape în toamna lui 2017, respectiv cu 0,16 lei/litru începând cu 15 septembrie 2017 și cu încă 0,16 lei/litru de la 1 octombrie 2017. Imediat după anunțul măsurii, prețurile carburanților au crescut la pompă cu până la un leu, depășind pragul de 5 lei/litru.
Guvernul a strâns de la români în cei doi ani de la introducerea supraaccizei la carburant, perioada septembrie 2017 - septembrie 2019, suma de 5,85 miliarde de lei și ar putea ajunge până la finele anului la 7 miliarde de lei, potrivit datelor analizate de Proft.ro. Doar în perioada ianuarie-septembrie 2019, supraaciza a adus la bugetul de stat peste 2 miliarde de lei.
