Tribunalul București a dat câștig de cauză Hidroelectrica în procesele intentate producătorului de energie hidro de către clienții Alpiq și Alro Slatina, în care aceștia solicitau daune în valoare totală de peste 657 milioane lei pentru diminuarea cantității de energie livrată lor de către Hidroelectrica ca efect al aplicării clauzei de forță majoră din contractele cu cele două companii, din cauza secetei din anii 2011 și 2012.
Astfel, instanța a respins contestația formulată de Alpiq Romindustries împotriva măsurii administratorului judiciar al Hidroelectrica, Euro Insol, de neînscriere în tabelul preliminar al creanțelor a sumei de 527,79 milioane lei reprezentând daune solicitate de Alpiq pentru diminuarea cantității de energie livrată de către Hidroelectrica, în perioada septembrie 2011 – aprilie 2012, ca efect al aplicării clauzei de forță majoră.
Tribunalul a respins, totodată, o contestație similară formulată de Alro Slatina, pretențiile producătorului de aluminiu ridicându-se la 129,66 milioane lei.
CITEȘTE ȘI Dragu: Codul fiscal și normele sunt niște animale mari, niște legi foarte ample în care e posibil să fie tot felul de anomalii "Alpiq RomIndustries și Alro SA fac parte din categoria traderilor de energie cunoscuți de publicul larg ca „băieții deștepți” de la Hidroelectrica, care au beneficiat de contracte preferențiale incheiate cu producătorul de energie, din derularea cărora Hidroelectrica a fost prejudiciată cu 1,1 miliarde de euro", a declarat șeful Euro Insol, Remus Borza, citat într-un comunicat al Hidroelectrica.
În comunicat se menționează că, în perioada octombrie 2011-decembrie 2012, Hidroelectrica s-a confruntat cu o secetă extremă, caracterizată prin cele mai mici debite înregistrate pe Dunăre în ultimii 150 de ani și materializată printr-un minim istoric al producției de energie electrică, de doar 11,8 TWh în anul 2012.
"Într-o primă fază, ca să poată să-și onoreze obligațiile contractuale, Hidroelectrica a achiziționat din piața de echilibrare și de la producătorii termo energie la prețuri între 280-340 lei/MWh, ca să revândă în pierdere în contractele cu băieții deștepți la prețuri cuprinse între 103-132 lei/MWh. Când Hidroelectrica și-a epuizat resursele financiare, intrând pe pierdere și pe o trezorerie netă negativă de 783 milioane de lei, a activat clauza de forță majoră, care a permis diminuarea cantităților de energie către toți partenerii comerciali", a adăugat Borza.
Anul trecut, Hidroelectrica a câștigat un proces similar cu Elsid.
CITEȘTE ȘI Înmatriculările de autoturisme Dacia în UE au scăzut ușor în ianuarie Pe de altă parte, în noiembrie 2014, traderul elvețian de energie Alpiq a depus o cerere de arbitraj la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, reclamând faptul că administratorul judiciar al Hidroelectrica, Euro Insol, a reziliat unilateral în mod ilegal contractele pe termen lung de cumpărare de energie electrică încheiate cu producătorul de energie hidro controlat de statul român de cele două subsidiare din România ale companiei, Alpiq RomEnergie și Alpiq RomIndustries.
În cererea sa de arbitraj, Alpiq AG acuza că, prin rezilierea contractelor respective, statul român, care deține peste 80% din acțiunile Hidroelectrica, prin Ministerul Energiei, a încălcat Acordul cu privire la promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor semnat de România și Elveția în 1993, dar și Tratatul privind Carta Energiei, ratificat de România în 1997.
Hidroelectrica a cerut prima oară intrarea în insolvență în iunie 2012, iar ulterior, în august, administratorul judiciar a reziliat unilateral mai multe contracte de vânzare de energie pe termen lung semnate cu firme de trading, dar și cu clienți industriali, contracte considerate păguboase pentru companie și pentru statul român, din cauza prețului de vânzare, considerat a fi mult sub cel al pieței. Printre contractele reziliate se numărau și cele cu Alpiq RomEnergie și Alpiq RomIndustries.
CITEȘTE ȘI Shell depășește Chevron și devine a doua mare companie privată petrolieră din lume, după ExxonMobil Potrivit raportului privind cauzele insolvenței Hidroelectrica, contractele dintre Hidroelectrica și cele două subsidiare românești ale Alpiq au generat prejudicii totale de peste 849 milioane lei pentru producătorul de energie hidro. Contractul dintre Hidroelectrica și Alpiq RomEnergie, derulat între 2008 și 2012, a condus la prejudicii de 427,24 milioane lei, iar cel cu Alpiq RomIndustries, valabil între 2006 și 2012, de 422,03 milioane lei, se arată în documentul citat.
Traderii au contestat în justiție rezilierea contractelor pe termen lung cu Hidroelectrica, însă toate acțiunile lor au fost respinse de instanțele românești. În iunie anul trecut, a fost respinsă ultima astfel de contestație, cea a Alpiq Romindustries, de către Tribunalul București.
Pe de altă parte, tot în iunie 2015, Comisia Europeană a decis, în urma finalizării unei investigații declanșate în aprilie 2012, că mai multe contracte de vânzare de energie semnate de Hidroelectrica cu firme de trading și clienți industriali, inclusiv cele cu subsidiarele Alpiq, în care se suspecta favorizarea ilegală a cumpărătorilor, nu au reprezentat ajutoare de stat.
