Un fost șef al Eximasig, Constantin Marius Banu, condamnat definitiv la 2 ani și 2 luni de închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare în formă continuată și uz de fals, a pierdut procesul în care a solicitat anularea unei amenzi de 20.000 lei, aplicată de ASF în ianuarie 2014, cu acuzația de încălcări semnificative ale legislației asigurărilor, abateri constatate în urma unui control inopinant declanșat în octombrie 2013 și care a vizat perioada 2012 - 2013.
Banu a contestat sancțiunea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) la Curtea de Apel București (CAB) în august 2014, cererea fiind respinsă în septembrie 2015, cu posibilitate de recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Instanța supremă a respins însă acum și recursul.
Potrivit motivării sentinței CAB din august 2014, obținută de Profit.ro, instanța a reținut în sarcina lui Banu, membru în Directoratul Exmasig România, că nu ar fi întreprins, alături de ceilalți membri ai Directoratului, măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate prin rapoartele de control intern întocmite în anul 2013.
De asemenea, în cadrul ședințelor Comitetului de management al riscurilor desfășurate în anul 2012, membrii conducerii executive care au avut calitatea de membri ai acestui comitet nu ar fi analizat din punct de vedere al expunerii la riscuri polițele emise de Eximasig în data de 07.03.2012 pentru asiguratul asocierea FCCALPINE-AZVI și în data de 11.06.2012 pentru asiguratul asocierea FCCALPINE-AZVI-STRACO, dată fiind valoarea sumelor asigurate, acestea fiind încheiate fără respectarea limitelor de competență.
Totodată, mai multe polițe încheiate în luna ianuarie 2013 prin intermediarul FCV Broker Italia nu ar fi fost înregistrate în evidența contabilă și operativă a Eximasig la date emiterii, iar cele încheiate începând cu data de 14.02.2013 ar fi fost emise cu încălcarea hotărârii Adunării Generale a Acționarilor a asigurătorului nr. 4/14.02.2013, prin care se interziceau astfel de operațiuni.
“Astfel, Curtea constată că în perioada 2012 - 2013 au fost întocmite mai multe rapoarte de control intern care au rămas fără finalitate în condițiile în care Directoratul nu a înțeles să valorifice constatările echipelor de control și să dispună măsuri concrete pentru remedierea deficiențelor constatate. Faptul că în luna mai 2013 reclamantul a demisionat din funcție nu prezintă relevanță, el fiind răspunzător pentru modul în care au fost valorificate constatările din actele de control până la data demisiei. Faptul că nu s-au indicat și nu s-au analizat în mod concret actele de control avute în vedere de autoritate nu prezintă relevanță întrucât ceea ce a constatat este un mod de lucru defectuos nu o abatere punctuală, în sensul că deși se organizau controale finalizate cu rapoarte de audit acestea nu conduceau, de regulă, la luarea unor măsuri concrete, iar propunerile echipelor de control rămâneau în acest stadiu, directoratul neimplementând respectivele propuneri”, se arată în motivare.
Potrivit rechizitorului Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Banu, pe perioada cât a fost membru al Directoratului Eximasig, companie controlată indirect de stat, ar fi folosit în mod ilegal suma de 165.704,13 lei provenind din fondurile asigurătorului.
El a fost membru al Directoratului Eximasig în perioada 16 iulie 2010 - 8 iulie 2013.
Potrivit sentinței, Banu nu poate fi, timp de 4 ani, membru al organelor de conducere/de reprezentare al unei societăți comerciale și nu poate exercita funcții de conducere/administrare.
În plus, el va presta o muncă neremunerată pe o perioadă de 100 de zile în cadrul ADP Sector 3 sau al Primăriei Sector 3 și este obligat să frecventeze două programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate
“Inculpatul Banu Constantin Marius, membru al Directoratului Eximasig, a folosit în mod ilegal 165.704,13 lei provenind din fondurile companiei. Astfel, inculpații (Constantin Marius Banu și Radu Frîncu – președinte Directorat Eximasig în perioada 19 mai 2010 - 8 iulie 2013 – n.r.) au decontat din banii companiei cheltuieli cu sejururi petrecute de ei, de familiile lor și de apropiați ai lor în străinătate, la destinații cum ar fi Spania (Ibiza, Valencia), Franța (Cannes), Monaco, Disneyland-Paris, Ischgl și Kaprun - Austria, San Benedetto del Tronto-Italia; achiziții de anvelope noi pentru autoturismele personale; călătorii cu avionul; închirieri de autoturisme de lux în străinătate, bilete de feribot, achiziții de produse de lux din banii companiei (ceasuri de marcă și telefoane, genți, brățări, pantofi, accesorii, televizor, servicii de consultanță de imagine și articole de îmbrăcăminte de la case de modă din Milano-Italia, articole de pescuit, parfumuri)”, se arată în rechizitoriul DNA dat publicității la 30 iunie 2016.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunțat, în aprilie 2014, că a aplicat amenzi de 190.000 de lei mai multor persoane din fosta conducere a Eximasig România (Compania de Asigurări Reasigurări Exim România - CARE Romania) și că a sesizat organele de cercetare penală asupra unor fapte care țin de activitatea foștilor șefi ai asigurătorilor.
Sancțiunile au survenit unui control declanșat în octombrie 2013, care a vizat perioada 2012 - 2013 și a verificat la Eximasig România modul de funcționare a sistemului de control intern, managementul riscului și auditul intern, modul de înregistrare și evidență a dosarelor de daună și de constituire/eliberare a rezervelor, activitatea de subscriere a polițelor și respectarea prevederilor legale cu privire la controlul intermediarilor.
Potrivit ASF, controlul a constatat încălcări semnificative ale legislației asigurărilor cu privire la neînregistrarea în evidența tehnică și contabilă a societății a unor polițe emise printr-un intermediar extern, precum și lipsa unui sistem de control intern adecvat, care a permis expunerea societății la riscuri prin încheierea de polițe în afara limitelor de competență.
"Prin urmare, Consiliul ASF a dispus, în data de 28 ianuarie 2014, amenzi totale de 190.000 de lei și a sesizat organele de cercetare penală asupra unor fapte care țin de activitatea de asigurare și care întrunesc, în opinia ASF, elemente de natură infracțională (verificarea acestor indicii ținând de alte instituții ale statului).
Totodată, ASF a solicitat societății un plan de măsuri pentru remedierea aspectelor constatate (o parte dintre acestea fiind remediate în cursul controlului)", se arăta într-un comunicat al ASF dat publicității la 23 aprilie 2014.
Amenzile au fost aplicate societății, membrilor Directoratului și Consiliului de Supraveghere din perioada 2012 - 2013.
ASF a precizat în comunicat că identificarea unor nereguli în privința decontărilor dintre societate și conducerea Eximasig România ține în principal de controlul intern al societății și de alte instituții ale statului, iar autoritatea a verificat în cadrul controlului aspecte care țin de supravegherea activității de asigurare-reasigurare desfășurată de societate.
"Referitor la aceste aspecte, reafirmăm că ASF a identificat deficiențe semnificative ale Consiliului de Supraveghere și ale Directoratului societății (conducerea administrativă și executivă a societății) în perioada anterioară lunii iulie 2013, luând măsurile care se impun, inclusiv sesizarea organelor de cercetare penală și retragerea aprobării lui Radu Frîncu", se mai spunea în comunicatul ASF din aprilie 2014.
Guvernul a anunțat, tot în aprilie 2014, că va sesiza Parchetul asupra unor nereguli identificate la Eximasig România, controlată de stat prin EximBank, acuzând inclusiv decontarea de către fosta conducere a unor cheltuieli în scop personal, precum vacanțe, mese la restaurant, bijuterii.
Din dispoziția fostului premier Victor Ponta, Corpul de control a efectuat o verificare la compania de asigurări, care a cercetat dacă managementul societății a respectat dispozițiile legale incidente și normele interne referitoare la angajarea și efectuarea cheltuielilor, achiziția de bunuri și servicii și modul de gestionare a patrimoniului.
În urma controlului s-a constatat că în perioada în care Radu Frîncu a deținut calitatea de președinte al Directoratului pierderile cumulate ale companiei au atins 23.464.867 lei.
În raportul Corpului de control al premierului se preciza că Frîncu și Banu "au utilizat sume importante din fondurile companiei, în cuantum total de 831.177,85 lei și 53.173,43 euro, în interes personal ori pentru alte persoane din afara companiei".
Corpul de control a constatat, totodată, că Frîncu și Banu "și-au decontat din fondurile companiei contravaloarea unor sejururi efectuate împreună cu familia sau cu alte persoane în străinătate în cuantum de 65.895,15 lei și 31.663,43 euro", printre destinațiile alese de aceștia ca "deplasări" inspectorii guvernamentali menționând Ibiza, Cannes și Paris.
În document se mai arăta că, în perioada supusă controlului, din conducerea executivă a Eximasig au făcut parte Radu Frîncu în calitate de președinte al Directoratului, în perioada 19 mai 2010- 8 iulie 2013, Constantin Banu, membru al Directoratului, în perioada 16 iulie 2010 - 8 iulie 2013, și Alexandru Neferoiu, membru al Directoratului, în perioada 10 noiembrie 2011 - 8 iulie 2013.
"ASF a fost înștiințată de către Corpul de Control al Primului Ministru că «domnul Frîncu Radu a deținut funcția de Președinte al Directoratului CARE România deși nu a îndeplinit o condiție obligatorie prevăzută de normele legale pentru ocuparea funcției de membru al directoratului unei societăți de asigurări, și anume să aibă studii superioare, întrucât nu a făcut dovada absolvirii unor studii superioare»", se mai spunea în comunicatul autorității de reglementare din aprilie 2014.
Instituția preciza în comunicat că Frîncu a obținut, în data de 19 mai 2010, avizarea din partea fostei Comisii de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), pe baza documentelor depuse la dosar, care ar fi atestat că are studii superioare.
"Urmare a sesizării Corpului de Control al Primului Ministru, ASF va verifica veridicitatea documentelor depuse la dosar și modul în care fosta Comisie de Supraveghere a Asigurărilor a aprobat numirea domnului Radu Frîncu în funcția de Președinte al Directoratului Eximasig, poziție pe care a deținut-o în perioada 19 mai 2010 - 8 iulie 2013. Precizăm că domnul Radu Frîncu nu mai face parte din conducerea societății încă din iulie 2013 și nu deține în prezent vreo funcție de conducere într-o societate de asigurare autorizată de către ASF", se mai spunea în comunicatul instituției din aprilie 2014.
La finele lunii iunie 2016, procurorii DNA l-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe Frîncu pentru abuz în serviciu și uz de fals, ambele în formă continuată. În dosar, a mai fost deferit justiției și Banu.
Eximasig România este specializată în asigurarea riscurilor financiare și a altor tipuri de riscuri complementare acestora (bunuri, răspunderi, cargo, accidente, ș.a.) asociate operațiunilor de export, cât și operațiunilor comerciale interne.
Societatea a fost înființată de EximBank România în 2009, în urma recomandărilor din directivele Comisiei Europene, care a solicitat separarea celor două activități ale instituției de credit.
Subscrierile Eximasig au crescut anul trecut cu 10,4%, la 12,83 milioane de lei, în condițiile în care în buget era estimat un avans al veniturilor de 80% față de 2016.
Majorarea subscrierilor urma să fie susținută de participarea companiei la proiectele de infrastructură preconizate să fie demarate/continuate de autoritățile publice, se arată într-un document analizat de Profit.ro.
În 2017, cheltuielile de capital ale statului au scăzut însă cu 30% față de nivelul programat la începutul anului.
În privința rezultatului exercițiului financiar, asigurătorul a prevăzut pentru 2017 o pierdere de 350.000 lei, dar a închis anul trecut pe plus, pentru prima dată de la începerea activității, în anul 2010, profitul net fiind de 212.857 lei.
Pierderile cumulate de companie în perioada 2010 – 2016 au depășit 48 milioane de lei, conform datelor www.termene.ro.
Acționarul majoritar este Eximbank, cu peste 97% din titlurile asigurătorului.
Eximbank este controlată de stat, prin Ministerul Finanțelor.
