Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pentru o durată de 60 de zile, începând de marți, față de M.C.D., administrator al mai multor societăți comerciale, pentru săvârșirea a două infracțiuni de evaziune fiscală în formă continuată.
Totodată, procurorii anticorupție au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de trei suspecți, administratori în drept și/sau în fapt ai unor societăți comerciale, pentru săvârșirea a două infracțiuni de evaziune fiscală în formă continuată, scrie Agerpres.
Anchetatorii notează în ordonanțe că, în perioada ianuarie 2022 - iunie 2025, cu intenție și în baza aceleiași rezoluții infracționale, M.C.D., în calitate de administrator în drept și/sau în fapt al mai multor societăți comerciale cu obiect de activitate transportul alternativ de persoane, împreună cu B.I. și C.A., în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale, ar fi ascuns sursa impozabilă prin plata 'la negru' a salariilor către mai mulți șoferi colaboratori.
Astfel, prin operațiuni care nu ar fi fost înregistrate în evidențele contabile ale societăților comerciale respective și care nu ar fi fost declarate organelor fiscale, inculpatul M.C.D. ar fi cauzat un prejudiciu bugetului de stat în cuantum total de 21.190.655 de lei, reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă (taxe salariale cu reținere la sursă și contribuția asigurătorie de muncă), menționează DNA.
'Concret, sub controlul și coordonarea inculpatului M.C.D. și a celorlalți suspecți, în perioada 2022-2025 ar fi fost înființate nouă societăți de transport alternativ de persoane, care ar fi colaborat cu aproximativ 1.000 de șoferi înregistrați pe platformele de ride-sharing. Dintre aceștia, doar o mică parte ar fi beneficiat de forme legale de angajare. Prin plata la negru a salariilor, șoferilor li s-ar fi oferit posibilitatea de a obține venituri mai mari decât cele realizate prin încheierea contractelor de muncă', explică anchetatorii.
Cu titlu de exemplu, procurorii arată că, în cazul uneia dintre societățile comerciale, erau înregistrați pe platformele de ride-sharing 1.025 de șoferi, însă, în urma verificărilor efectuate, ar fi reieșit că societatea figura cu doar 193 de angajați.
