SURPRIZĂ București stă mai bine ca Viena, Berlin, Paris, Roma, Bruxelles la risc de sărăcie, alături de orașele din fostul bloc comunist. Două regiuni din România au însă risc maxim, iar țara pe ansamblu e în top GRAFICE

Cehia și Polonia au cele mai mici rate ale riscului.

VEZI AICI ȘI SURPRIZĂ București e alături de Praga în topul celor mai bogate regiuni din Uniunea Europeană INFOGRAFIC

În 2025, 92,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială. Acest lucru echivalează cu 20,9% din populația totală, adică aproape una din cinci persoane.

Ratele riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) diferă semnificativ nu doar între statele europene, ci și în interiorul fiecărei țări, între regiuni.

Datele Eurostat prezentate acum și analizate de Profit.ro relevă că Bulgaria (29%), Grecia (27,5%) și România (27,4%) au avut cele mai ridicate rate AROPE în 2025. Cele mai mici au fost înregistrate în Cehia (11,5%), Polonia (15%) și Slovenia (15,5%).

CITEȘTE ȘI Două turiste din România, dispărute în urma prăbușirii unui bloc de locuințe în estul Germaniei

Dintre cele patru mari economii ale UE, Spania se remarcă prin cea mai ridicată rată, de 25,7%, ceea ce înseamnă că mai mult de una din patru persoane este expusă riscului.

Germania (21,2%) și Italia (22,6%) sunt ambele peste media UE de 20,9%. Franța (20,8%) este ușor sub aceasta.

Risc mare de sărăcie în capitalele mari ale Europei. București stă bine

Situația se schimbă însă semnificativ atunci când sunt analizate capitalele. Bucureștiul este pe al șaptelea loc în UE printre cele mai scăzute riscuri de sărăcie. Este depășit doar de capitale din fostul bloc comunist.

Dintre cele 24 de capitale europene pentru care există date disponibile, ratele AROPE variază de la 2,9% în Bratislava la 33,6% în Bruxelles.

CITEȘTE ȘI Mesaj tranșant: Metroul nu va fi niciodată o afacere care produce profit. Oana Gheorghiu propune pentru Metrorex „un management de redresare”

Capitalele din Europa de Est au rate mai reduse. Alături de Bratislava, Varșovia (7,1%) și Praga (9,1%) se află și ele la valori de o singură cifră.

Budapesta, Zagreb, Ljubljana și Bucureștiul rămân toate sub 15%.

Orașele mari au probleme la acest capitol. Viena (29,4%) și Berlinul (24,4%), urmate de Bruxelles în topul capitalelor cu cele mai mari riscuri.

Situații îngrijorătoare au și Atena (23,6%), Paris (20,9%) și Roma (20,7%).

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Prima majorare a prețului benzinei din ultimele 2 săptămâni. Și motorina s-a scumpit în stațiile Petrom, OMV și Lukoil

În majoritatea țărilor, regiunea capitalei are o rată AROPE mai mică decât media națională. Există însă și excepții semnificative.
Cea mai evidentă este diferența dintre Bruxelles și Belgia: 33,6% față de 16,5%, adică un decalaj de 17,1 puncte procentuale.

Viena urmează, cu o diferență de 10,6 puncte peste media națională. Berlinul este cu 3,2 puncte peste media Germaniei. În Amsterdam, Copenhaga și Paris diferențele sunt minime.

În sens invers, media națională a Slovaciei este cu 13,8 puncte procentuale peste Bratislava. România are exact aceeași diferență, Bucureștiul situându-se mult sub media națională.

Dintre cele patru mari economii europene, media națională a Spaniei (25,7%) este considerabil mai mare decât cea a Madridului (19,4%), cu o diferență de 6,3 puncte.

CITEȘTE ȘI Festival de plăcinte, închis după reclamații ale cetățenilor

În Italia, decalajul este mai mic, de doar 1,9 puncte, însă media națională rămâne peste cea a Romei.

Cea mai mare inegalitate: Italia

Atunci când sunt incluse datele din toate regiunile dintr-o țară, diferențele interne pot fi foarte mari. Italia înregistrează cea mai mare discrepanță, de 39,7 puncte procentuale. Rata AROPE este de 45,3% în Calabria, în timp ce în Valle d’Aosta este de doar 5,6%. În Spania, diferența dintre Ciudad de Melilla și Țara Bascilor este de 29 de puncte.

CITEȘTE ȘI Concedieri la IKEA. Sute de locuri de muncă vor fi eliminate la nivel global

Finlanda are cel mai mic decalaj intern, de doar 3 puncte, între Helsinki-Uusimaa (15,5%) și Länsi-Suomi (18,5%). Portugalia, Slovenia și Danemarca se numără, de asemenea, printre statele cu cele mai mici diferențe interne.

Patru regiuni din Italia și trei din Spania se află printre cele 15 regiuni cu cele mai ridicate niveluri din Europa. Calabria conduce clasamentul, cu 45,3%, urmată de alte două regiuni italiene și de Ciudad de Melilla din Spania, cu 43,7%.



Europa Centrală și de Est domină însă clasamentul regiunilor cu cele mai mici riscuri. Regiunea Bratislavský kraj din Slovacia are doar 2,9%, cel mai redus nivel din Europa, iar cinci regiuni din nordul Italiei se află, de asemenea, printre cele mai puțin expuse.

În 2025, existau 20 de regiuni în care cel puțin 33% din populație era expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială. Aceste regiuni erau concentrate în Italia, Spania și Bulgaria, cu câte patru fiecare, și în Grecia, cu trei. 

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ OFICIAL Hantavirus în România. Nu e vorba despre tulpina cu transmitere de la om la om

Grupul include și două regiuni predominant urbane din Europa de Vest: Regiunea Capitalei Bruxelles din Belgia (33,6%) și Bremen din Germania (35,4%), precum și Ticino din Elveția (33,1%).

În România, cea mai mare diferență e de 24,4 puncte, între București și Regiunea Sud-Est, care, cu risc de 38%, este a șaptea la nivelul întregii UE, urmată de Regiunea Sud Vest Oltenia (pe locul 8) cu 36%.


 

Potrivit Eurostat, indicatorul AROPE măsoară ponderea persoanelor care fie sunt expuse riscului de sărăcie, fie suferă de deprivare materială și socială severă (SMSD), fie trăiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii.

Pragul sărăciei este stabilit la 60% din venitul median disponibil la nivel național, după transferurile sociale. Deprivarea materială și socială severă se referă la lipsa forțată a unor bunuri și elemente considerate necesare pentru un trai adecvat.