Un proiect de lege votat luni în unanimitate de Senat prevede creșterea pedepselor pentru infracțiunile sexuale, creșterea pragurilor de vârstă pentru victime și completarea circumstanțelor agravante.
Astfel, în cazurile de viol, persoanele condamnate pot primi pedepse de la 5 la 10 ani (față de 3-10 ani conform legislației în vigoare), de la 7 la 12 ani dacă victima este un minor (față de 5-12 ani conform legislației în vigoare), de la 7 la 15 ani dacă victima este un minor și sunt circumstanțe agravante, și de la 9 la 18 ani (față de 7-18 conform legislației în vigoare) în cazul în care fapta a avut ca urmare moartea victimei.
În cazurile de act sexual cu minori, pedepsele sunt mărite, astfel încât infractorii să nu mai poată primi pedepse cu suspendare, în special când agresorii sunt majori sau când fapta a fost comisă în circumstanțe agravante.
Conform proiectului, Codul Penal va suferi o serie de modificări, astfel încât circumstanțele agravante să conțină și situațiile în care agresorul conviețuiește cu victima, nu doar cele în care este parte din familie. Astfel, în cazurile în care un minor este abuzat de către concubinul mamei, pedeapsa este ridicată.
Mai mult decât atât, se va considera faptă agravantă și în situația în care viața victimei a fost pusă în pericol, nu doar în cazurile de vătămare corporală.
Alte modificări importante fac referire la pedepsele persoanelor care comit infracțiuni din sfera traficului de persoane – pedepsele cresc la închisoare între 5 și 10 ani, față de 3-10 ani, și la închisoare între 7 și 12 ani, față de 5-12 ani.
Inițiativa va fi trimisă spre dezbatere în plenul Senatului urmând ca ulterior să fie dezbătută la votul din Camera Deputaților în calitate de cameră decizională.
La nivelul țării, conform datelor înregistrate de Consiliul Suprem al Magistraturii, în ultimii 9 ani au fost înregistrate 8.543 de cazuri de viol și 2.927 de cazuri de act sexual cu minor. În 2017, din totalul de cazuri de act sexual cu un minor, pe rolul judecătorilor, doar 42,17% cazuri au sfârșit prin condamnări definitive, conform datelor furnizate de Ministerul Justiției. Dintre acestea, 50% au reprezentat executare cu suspendare și doar 25,77% dintre cazuri s-au finalizat cu executare în detenție. Dintre persoanele condamnate la executare în detenție, aproximativ 88% au primit pedepse mai mici de cinci ani.
