Raed Arafat este personalitatea publică a momentului, având încrederea a peste trei sferturi dintre români. Președintele Klaus Iohannis este creditat cu încredere de către 39% dintre respondenți, Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, se bucură de încrederea a 37% dintre cei chestionați, în timp ce în premierul Ludovic Orban și în ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, spun că au încredere doar un sfert.
Concluzia rezultă dintr-un studiu al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie – IRES, realizat în perioada 7 – 8 aprilie.
Este arătat că în Raed Arafat au încredere ridicată votanții PNL, PSD și cei ai altor partide, fiind creditat cu încredere mai scăzută de către votanții Alianței USR - PLUS sau de către indeciși și cei care nu răspund / nu votează la alegerile parlamentare.
Respondenții care declară că votează la alegerile parlamentare cu PNL sunt cei care au încredere ridicată în președintele Klaus Iohannis în cea mai ridicată proporție.
În Ludovic Orban și în ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, au încredere ridicată în proporții mai ridicate votanții PNL, în timp ce în ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, pe lângă votanții PNL, au încredere ridicată și cei care votează cu alt partid decât PNL, PSD, Alianța USR-PLUS.
# Armata se află pe primul loc între instituțiile în care românii au cea mai mare încredere, 84% dintre participanții la studiu declarând că au multă și foarte multă încredere în această instituție.
# Trei sferturi dintre români au multă și foarte multă încredere în IGSU, iar mai bine de două treimi în Comitetul Național pentru Situații de Urgență.
# În Jandarmerie au încredere multă și foarte multă 65% dintre participanții la studiu.
# Biserica și Poliția Română se află la egalitate, fiecare fiind creditate cu încrederea a 61% dintre participanții la acest studiu.
# În Guvern au multă și foarte multă încredere doar un sfert dintre participanții la studiu, în timp ce în Ministerul Sănătății și în Ministerul Afacerilor Interne încrederea depășește 50%
Votanții PSD sunt cei care, comparativ cu votanții altor partide, manifestă încredere mai ridicată în Jandarmerie, Armată și Biserică.
Votanții PNL sunt cei care, comparativ cu votanții altor partide, manifestă încredere mai ridicată în Armată, Guvern, Ministerul Afacerilor Interne, CNSSU, IGSU, Poliția Română și Poliția Locală.
EVALUAREA MĂSURILOR AUTORITĂȚILOR PRIVIND GESTIONAREA COVID-19
# 6 din 10 români se raliază opiniei conform căreia Guvernul a ascuns informații cu privire la pandemia de COVID-19.
# 1 din 2 români sunt de acord cu opinia conform căreia Guvernul Orban a reacționat rapid.
# Mai puțin de jumătate sunt de acord cu faptul că Guvernul României a comunicat clar.
# 57% nu sunt de acord cu opinia conform căreia Guvernul a pus la dispoziția instituțiilor și profesioniștilor din sistemul sanitar mijloacele necesare pentru a se lupta cu virusul SARS-CoV2.
# Mai mult de două treimi dintre participanții la studiu apreciază măsurile propuse de Guvernul României în criza provocată de pandemia de COVID – 19 ca fiind bune și foarte bune.
Favorabilitatea ridicată pentru măsurile Guvernului vine cu precădere din partea votanților PNL, dar și a votanților Alianței USR-PLUS.
# Măsura de a reduce salariile bugetarilor cu 25% este dezaprobată de peste jumătate dintre respondenți.
Votanții Alianței USR-PLUS sunt cei care susțin în cea mai ridicată proporție această măsură, în timp ce votanții PSD sunt cei care sunt în cea mai mare măsură împotriva ei.
# Mai mult de 9 din 10 respondenți cunosc faptul că starea de urgență va fi prelungită pentru încă o lună și peste 8 din 10 români au o părere bună și foarte bună cu privire la această decizie.
Votanții PNL și cei ai Alianței USR-PLUS sunt în proporții mai ridicate în favoarea măsurii de prelungire a stării de urgență.
# 95% dintre participanții la studiu cred că măsurile unor autorități locale din România de a institui obligativitatea purtării măștilor în spațiile publice este una bună.
6 din 10 respondenți cred că măsurile luate de Guvern pe durata pandemiei de COVID – 19 vor avea efecte preponderent pozitive asupra sănătății populației, dar și asupra digitalizării serviciilor publice. Doar 21% cred că măsurile vor avea un impact pozitiv asupra economiei, în timp ce 3 din 4 români cred că măsurile vor avea un impact negativ asupra economiei. 47% cred că măsurile vor avea un impact pozitiv în ceea ce privește interacțiunea între oameni.
Fișa tehnică a studiului:
Volumul eșantionului: 1.055 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3%
Perioada realizării anchetei: 7 – 8 aprilie 2020
Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
