Persoanele cu vârsta peste 65 de ani vor reprezenta 65% din populația României în 2060, iar un salariat va susține 2,5 pensionari în 2050, astfel că este nevoie de alte sisteme de pensii supliementare pentru ca pensionarii să-și asigure bătrâneți liniștite, nu îndestulătoare, a declarat marți vicepreședintele ASF Ion Giurescu, în cadrul conferinței cu tema ”PENSIILE PRIVATE. Știu românii cum să-și asigure o bătrânețe liniștită?“, organizată de Agenția de Presă News.ro, în parteneriat cu NN România.
În România există în prezent trei sisteme de pensii: Pilonul I, bugetul pensiilor publice, Pilonul II, al pensiilor private cu contribuție obligatorie (de 5,1% din venit în prezent) și Pilonul III, al pensiilor private facultative, pentru care există stimulente fiscale până în limita unui plafon.
"Românii nici nu au salarii care să le permită ca în alte țării să-și asigure venituri suplimentare. Trebuie să se vină și cu alte idei. Conform prognozei Eurostat, populația de 65 de ani va avea o pondere de 65% în anul 2060 în România, iar în 2050 un salariat va susține 2,5 pensionari. Deci clar că pe lângă sistemul de pensii trebuie să vină în completare cu alte sisteme", a spus Giurescu.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Scenariul negativ al autorităților: durata de viață a românilor scade de la 71 ani la 68 ani pentru bărbați și de la 78 ani la 75 ani pentru femei România a înregistrat o ruptură bruscă de natalitate după 1990, odată cu relegalizarea avortului, interzis de Nicolae Ceaușescu în 1966.
Astfel, dacă în 1989, în România s-au născut circa 369.000 de copii, în 1990 numărul s-a redus la circa 314.000, iar tendința a continuat în ritm accelerat, cu doar 275.000 de nou-născuți în 1991 și 260.000 în anul următor.
Anul trecut, în România s-au născut doar în jur de 185.000 de copii.
Reprezentantul ASF consideră că, deși România a optat pentru Pilonul III, o soluție mai bună ar fi fost introducerea sistemului de pensii ocupaționale, supranumit și Pilonul IV, care ar presupune plata unor contribuții suplimentare, care să asigure pensii mai mari la bătrânețe.
"Pot contribui și cei care au salarii mai mici. Și dacă s-ar fi gândit pe termen lung nu ar mai apărut aceste pensii speciale din România. Aceste pensii ocupațional fac ceea ce fac și pensiile speciale", a completat Giurescu.
Guvernul condus de Victor Ponta a introdus, de anul trecut, pensiile speciale pentru mai multe categorii de angajați ai statului, în special pentru militari.
Pensiile speciale sunt fixate prin legislație și nu depind de contribuțiile la sistemul de pensii, astfel că nu există limite naturale ale valoarii lor, iar economiștii le consideră o povară pentru buget.
Însă pe termen lung, doar creșterea veniturilor poate asigura pensii mai mari.
"Creșterea veniturilor este clar obligatorie. Nu putem fi în continuare o țară de lohn", a mai spus vicepreședintele ASF.
