Peste un sfert din populație era supusă anul trecut riscului de sărăcie și excluziune socială în șapte state membre ale Uniunii Europene: Bulgaria (32,5%), România (31,2%), Grecia (30%), Italia și Letonia (ambele cu 27,3%, pentru Italia datele sunt din 2018), Lituania (26,3%) și Spania (25,3%), arată datele prezentate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Nivelurile cele mai reduse ale acestui indicator se înregistrau în Cehia (12,5%), Slovenia (14,4%), Finlanda (15,6%), Danemarca (16,3%), Slovacia (16,4%), Olanda (16,5%) și Austria (16,9%), scrie Agerpres.
În cele 27 de state din Uniunea Europeană, 21,1% din populație - echivalentul a 92,4 milioane de persoane - era supusă în 2019 riscului de sărăcie și excluziune socială, în scădere ușoară față de nivelul din 2018 (21,6%).
CITEȘTE ȘI Accesul călătorilor în stațiile de metrou va fi limitatDatele privind riscul de sărăcie și excluziune socială în 2019, cu un an înainte ca statele membre UE să introducă măsuri pentru a stopa răspândirea pandemiei de coronavirus (COVID-19), vor fi folosite ca indicatori de referință pentru analizarea impactului economic și social al pandemiei în 2020, precizează Eurostat.
Anul trecut, 16,5% din populația UE era supusă riscului de sărăcie după transferurile sociale (sărăcia veniturilor), în scădere față de la 16,8% în 2018.
În rândul statelor membre UE, mai mult una din cinci persoane era supusă riscului de sărăcie: în România (23,8%), Letonia (22,9%), Bulgaria (22,6%), Estonia (21,7%), Spania (20,7%), Lituania (20,6%) și Italia (20,3%, datele sunt din 2018). Nivelurile cele mai reduse ale acestui indicator se înregistrau în Cehia (10,1%), Finlanda (11,6%), Slovacia (11,9%), Slovenia (12%), Ungaria (12,3%), Danemarca (12,5%), Olanda (13,2%), Austria (13,3%) și Franța (13,6%).
De asemenea, 5,6% din populația UE era într-o stare materială extrem de precară în 2019, ceea ce înseamnă condiții de trai sever afectate de lipsa resurselor, nu-și putea plăti facturile, nu putea păstra locuința încălzită adecvat sau nu-și putea lua o săptămână de vacanță departe de casă. Acest procent a scăzut față de 2018 (6,1%).
În 2019, procentul celor care erau într-o stare materială extrem de precară a variat semnificativ în rândul statelor UE, de la 19,9% în Bulgaria, 16,2% în Grecia și 14,5% în România la mai puțin de 3% în Luxemburg (1,3%), Suedia (1,8%), Finlanda (2,4%), Olanda (2,5%), Danemarca, Germania, Austria și Slovenia (toate cu 2,6%) și Cehia (2,7%).
Anul trecut, 8,5% din populația UE cu vârsta sub 60 de ani trăia în gospodării în care adulții lucrau mai puțin de 20% din potențialul lor total de muncă din timpul anului precedent. Acest procent a scăzut față de 2018 (8,8%).
Grecia (13,8%), Irlanda (13%, datele din 2018), Belgia (12,4%), Italia (11,3%, datele din 2018), Spania (10,8%), Finlanda (9,7%), Bulgaria și Danemarca (ambele cu 9,3%), Croația și Olanda (ambele cu 9,2%) aveau cel mai ridicat procent de cetățeni care trăiau în gospodării cu intensitate de lucru scăzută, iar Cehia (4,2%), Polonia (4,7%), Malta (4,9%), Ungaria (5%), Slovenia (5,2%) și Estonia (5,4%) aveau cel mai redus procent.