Aproximativ o treime (33 la sută) din populația României fumează, iar cei mai mulți fumători au vârsta între 26 și 35 de ani, au venituri mai mari, raportat la restul populației și locuiesc în mediul urban. De asemenea, numărul fumătorilor care fac parte din familii cu copii sub 18 ani este mai mare decât al celor din familii fără copii. Totuși, 83 la sută dintre români susțin interzicerea fumatului în spații publice, arată un studiu privind percepția românilor asupra politicilor de control a consumului de tutun, realizat la un an de la implementarea legii care interzice fumatul în locurile publice.
Cel mai recent studiu asupra nivelului de susținere a politicilor care vizează reducerea consumului de tutun în România arată că, la un an de la implementarea legii antifumat, cea mai mare parte a românilor (83%) susțin legea. Legea este susținută chiar și de fumători, 66 la sută dintre ei fiind de acord cu actul normativ, în timp ce 80 la sută dintre români consideră că legea antifumat contribuie la creșterea nivelului de conștientizare asupra pericolelor reprezentate de fumat, arată news.ro.
Conform studiului, 72 la sută dintre românii intervievați sunt de acord că legea antifumat facilitează oprirea fumatului și previne reînceperea fumatului prin reducerea ocaziilor sociale în care se fumează, iar 75% din populația intervievată este de acord că în cazul minorilor și tinerilor actul normativ contribuie la prevenirea fumatului.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
De asemenea, trei sferturi dintre români și două treimi dintre fumători consideră că legea antifumat contribuie la a face fumatul o activitate mai puțin „obișnuită” sau „normală”.
În România, aproximativ o treime (33 la sută) din populație fumează, cei mai mulți fumători fiind în rândul persoanelor cu vârsta între 26 și 35 de ani, cu venituri mai mari, care locuiesc în mediul urban. De asemenea, numărul fumătorilor care fac parte din familii cu copii sub 18 ani este mai mare decât al celor din familii fără copii, mai arată studiul.
Frecvența fumatului este de cel puțin un pachet de țigări pe zi (40 la sută dintre fumători - peste 20 de țigări pe zi), fiind mai mare la fumătorii cu vârsta între 36 și 45 de ani decât la ceilalți. În medie, bărbații fumează mai mult decât femeile (16, respectiv 12 țigări pe zi), consumul de tutun scăzând în rândul fumătorilor care au studii superioare (12 țigări pe zi).
Dintre nefumători, aproximativ un sfert (28 la sută) au fost fumători în trecut, iar 2 la sută dintre fumători au renunțat la fumat în ultimul an.
Fumătorii sunt în mare parte de acord că fumatul pasiv afectează sănătatea celor din jur (91 la sută), iar copiii sunt mai afectați de acesta decât adulții (93 la sută). Aproape două treimi (67 la sută) dintre fumători consideră că nu este normal să se fumeze în parcuri sau în aproprierea locurilor de joacă pentru copii. Această afirmație are o susținere mai mare în rândul celor care fumează între 10 și 20 de țigări pe zi (75 la sută de acord), dar o susținere mai redusă în rândul celor care fumează mai puțin de 10 țigări pe zi (57 la sută de acord). Tinerii (18-25 de ani) sunt, de asemenea, mai puțin de acord (51 la sută), arată același studiu.
De asemenea, aproximativ două treimi (69 la sută) dintre români ar susține o inițiativă care ar interzice promovarea produselor de tutun în magazine și localuri, iar cea mai mare parte a românilor (82%) ar susține politicile naționale anti-fumat care au ca scop reducerea consumului de tutun în România, cu precădere persoanele mai în vârstă, dar acest nivelul de susținere este mai scăzut printre fumători (69%).
Studiul lansat joi a fost realizat în perioada martie-aprilie 2017, de compania de cercetare Mercury Research, la un an de la intrarea în vigoare a legii antifumat, la solicitarea Inițiativei 2035 Fără Tutun, pentru a afla percepția publicului cu privire la politicile de control a consumului de tutun. Studiul a fost realizat pe un număr de 1000 de persoane, pe un eșantion reprezentativ la nivel național pentru populația de peste 18 ani, din care 617 în mediul urban și 383 în mediul rural, perioada de colectare a datelor fiind 23 martie – 14 aprilie 2017.
