Noua lege a pensiilor ar putea marca, odată cu intrarea în vigoare în 2023, cum estimează Guvernul, și o primă creștere a vârstei de pensionare la femei.
În prezent, vârsta standard de pensionare pentru bărbați este de 65 de ani, iar pentru femei vârsta standard de pensionare este de 61 de ani și 6 luni, dar va crește eșalonat până în anul 2030, la 63 de ani.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Premierul Florin Cîțu a precizat acum că noul act normativ urmează să fie aprobat de Guvern în trimestrul II al anului viitor, în Parlament - în trimestrul IV din 2022 și va intra în vigoare în primul trimestru din anul 2023, arată Hotnews.
Întrebat dacă în 2023 am putea să avem parte de prima creștere a vârstei de pensionare pentru femei, având în vedere că în PNRR se precizează că aceasta ar urma să crească gradual, Cîțu a spus: "Este posibil".
Pensiile speciale sunt limitate la nivelul permis de Constituție, se mai arată în PNRR.
Profit.ro a anunțat anterior modificările pregătite de Guvern
Documentul incluzând toate promisiunile poate fi văzut acum integral AICI
Noua formulă de calcul a pensiei
„Se încearcă în acest fel corectarea unei mari părți din inechitățile sistemului public de pensii prin eliminarea indicelui de corecție și a stagiului complet de cotizare diferit. Acest aspect poate fi realizat prin noua formulă de calcul a pensiei, formulă care are ca principiu de calcul produsul dintre numărul total de puncte cu valoarea unui indicator de pensie, un mecanism de indexare standard și sustenabil financiar (în locul creșterilor ad-hoc), care ar asigura predictibilitatea pe termen mediu și lung a cheltuielilor cu plata pensiilor, eliminând în acest fel toate cheltuielile aferente reprezentării intereselor statului”, se arată în document.
Reforma sistemului va presupune adoptarea unei noi legi a sistemului public de pensii simultan cu înlocuirea Legii 127/2019, inclusiv eliminând stabilirea unei perioade fixe de contributivitate de 25 de ani.
Vor fi evaluate toate dosarele de pensii aflate în plată, în vederea recalculării acestora. Nivelul mediu al pensiilor va crește pe seama creșterii cu precădere a pensiilor mici, menținând ponderea cheltuielilor cu pensiile în PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat.
„Recalcularea pensiilor este o necesitate dată de inechitățile din sistem, care au făcut ca mulți pensionari să se adreseze instanțelor pentru că la muncă / contribuție similare au pensii diferite – peste 25.000 de procese în ultimii cinci ani au dus la costuri pentru stat de aprox 42 milioane lei. În prezent se află pe rol aprox. 22.000 de dosare. Se estimează că, în cazul de neintervenție, în următorii ani vor fi declanșate aprox. 50.000 de litigii. Această problemă e în curs de agravare și poate fi rezolvată doar printr-o acțiune curajoasă și asumată de recalculare a tuturor dosarelor, pentru a rezolva cauza problemei”, se mai arată în document.
Se are în vedere creșterea pensiilor mici (și nu numai) prin valorificarea veniturilor brute realizate până la data de 01.04.2001 pentru care s-au calculat contribuții de asigurări sociale în vederea atingerii obiectivului asumat de a putea plăti o pensie decentă celor cărora aceste venituri nu le-au fost luate în calcul la momentul stabilirii cuantumului pensiei.
De asemenea, sunt preconizate o serie de măsuri pentru stimularea rămânerii în activitate, iar un proiect de act normativ vizează creșterea vârstei standard de pensionare, facultative, la 70 de ani. Astfel, se urmărește și egalizarea vârstei standard de pensionare între genuri.
Totodată, contribuțiile la Pilonul II (în prezent 3,75%) vor crește în linie cu prevederile Strategiei Fiscal-Bugetare pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii.
Obiective vizate în cadrul reformei sistemului de pensii:
Asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar prin includerea în noua legislație a unui mecanism de indexare a pensiilor clar și corelat cu realitățile economice. Noul mecanism va avea la bază indicatori reali și predictibili, care să genereze încredere în sistem concomitent cu asigurarea unei predictibilități reale a evoluției pensiilor publice.
Cheltuielile cu pensiile se vor concentra pe creșterea mai mare a pensiilor mici și se vor menține ca pondere în valoare totală a PIB-ului, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat.
Întărirea principiului contributivității astfel încât cuantumul pensiei să reflecte activitatea profesională și contribuția la sistemul public de pensii, în raport de veniturile realizate de asigurat.
Asigurarea recalculării, conform noului cadru legal, a aproximativ 5 milioane de dosare de pensii, din format electronic și/sau letric existente la nivelul caselor teritoriale de pensii.
Digitalizarea CNPP și a structurilor teritoriale pentru automatizarea și simplificarea interacțiunii digitale cu beneficiarii, dar și pentru creșterea ritmului de procesare a solicitărilor în vederea îmbunătățirii serviciilor oferite.
Digitalizarea funcționării sistemului de pensii private și diversificarea investițiilor din pilonul II de pensii.
Noua lege a pensiilor
Ministerul Muncii va propune modificarea legislației aferente în Guvern spre a fi ulterior adoptată de către Parlament. Elementele avute în vedere la reformarea sistemului public de pensii sunt:
O formulă nouă de calcul a pensiei bazată pe numărul total de puncte realizat de titular având în vedere principiul contributivității astfel încât cuantumul pensiei să țină cont integral de contribuțiile de asigurări sociale plătite fără să mai intervină alți factori în stabilirea acestuia.
valorificarea veniturilor brute realizate până la data de 01.04.2001 pentru care s-au calculat contribuții de asigurări sociale în vederea atingerii obiectivului asumat de a putea plăti o pensie decentă celor cărora aceste venituri nu le-au fost luate în calcul la momentul stabilirii cuantumului pensiei.
stimularea continuării vieții active a celor care au împlinit vârsta de pensionare în vederea echilibrării bugetului asigurărilor sociale, reducând astfel creșterea numărului de pensionari concomitent cu creșterea numărului celor care contribuie.
contractul de asigurare cu privire la cumpărarea de vechime oferind posibilitatea celor ce nu îndeplinesc condițiile de pensionare (stagiu minim de cotizare de 15 ani) să-și achiziționeze diferența de stagiu necesară obținerii unei pensii, evitând astfel rămânerea fără niciun venit la momentul atingerii vârstei de pensionare.
stagiul complet de cotizare nu va mai fi utilizat în noua formulă de calcul, acesta va avea un rol determinant doar în stabilirea eligibilității condițiilor categoriei de pensie, fără impact în noua formula de calcul pentru determinarea cuantumului pensiei, nu se va utiliza împărțirea numărului de puncte realizate la un numitor stagiu de cotizare). modificarea categoriei de pensie anticipată.-digitalizarea funcționării sistemului de pensii private și diversificarea investițiilor din pilonul II de pensii.
Noua formulă de calcul a pensiei va intra în vigoare oadată cu noua lege a pensiilor a cărei trimitere în Parlament va fi făcută în 2022.
