Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, s-a referit la fugarii condamnați definitiv în România care nu pot fi aduși în țară pentru a-și ispăși pedepsele, precizând că jocul reglementărilor și procedurilor este complicat și că este esențial ca ministerul Justiției să întocmească la timp procedurile care stau în sarcina sa din punct de vedere legal.
Cătălin Predoiu a fost întrebat în emisiunea Insider Politic de la Prima Tv despre marii fugari ai României care nu pot fi aduși în țară să își ispășească pedepsele, scrie News.ro.
“Aș vrea să fac două precizări care poate nu sunt suficient de bine subliniate de către instituțiile statului, în speță de Ministerul Justiției, în opinia publică, și anume faptul că aceste proceduri de extrădare se desfășoară pe două paliere, în funcție de localizarea persoanei care este urmărită. Dacă e vorba de un stat în Uniunea Europeană, atunci funcționează un regulament din 2008 al Uniunii Europene, care e valabil în toată Uniunea Europeană și procedurile de extrădare se desfășoară de la instanță la instanță. Ministerul de Justiție ar putea să intervină doar pentru a susține această procedură din punct de vedere al informațiilor, al circulației documentelor, dacă o cere instanța. Cealaltă cale procedurală este cea în ipoteza în care avem de-a face cu o localizare în afara Uniunii Europene și acolo, da, cel care formulează cererea este Ministerul Justiției. Sunt și astfel de cazuri, le avem în portofoliul ministerului. Celelalte cazuri însă, repet, se desfășoară de la instanță la instanță”, a explicat ministrul Justiției.
El a fost întrebat despre cazul fostului primar al Capitalei, Sorin Oprescu, care se află în Grecia.
“Cazul pe care l-ați menționat dumneavoastră este desfășurat de la instanță la instanță pentru că Grecia este un stat membru al Uniunii Europene și atunci funcționează regulamentul din 2008. Instanța română a emis mandatul european de arestare și l-a transmis instanței, autorităților grecești. (…) Nu aș vrea să fac afirmații care ar putea fi speculate în procedurile care urmează mai departe, dar să informez cu privire la pozițiile pe care părțile le-au avut în aceste proceduri. În cazul menționat s-a invocat lipsa unor condiții adecvate în mediul penitenciar românesc, lucru pe care eu doresc, de asemenea oficial, pentru că sunt în măsură să fac asta, să îl resping ca poziție, pentru că există penitenciare în România unde condițiile sunt în linie cu standardele europene și asta este regula aproape generală. Mai sunt locuri unde avem de îmbunătățit și o facem, avem un plan întreg, am crescut capacitatea și anul acesta avem peste 1.000 de locuri de dat în folosință. Noi ca să mărim capacitatea să mărim din spațiul aflat la dispoziția unui deținut, dar dacă nu mă înșel, în cauza respectivă s-a invocat lipsa posibilității de tratament medical și regim alimentar adecvat ceea ce, pe bază de documente scrise, vă spun că nu e cazul în penitenciarul respectiv”, a precizat Cătălin Predoiu.
El consideră că este vorba de o lipsă de încredere, care este dată și de numărul mare de condamnări la CEDO legat de condițiile din penitenciarele românești.
“Este o lipsă de încredere, să spunem. Și poate că această lipsă de încredere vine și din numărul mare de condamnări care au avut loc la CEDO pe această problematică, condițiile din penitenciar. Situația s-a schimbat între timp, adică lucrurile s-au îmbunătățit și nu vorbesc de mandatul meu. Fiecare ministru a făcut eforturi să îmbunătățească această situație din penitenciare. Nu spun că totul e perfect, dar spun că nu mai sunt condițiile care erau în urmă cu 10-15 ani când au apărut și s-au multiplicat aceste condamnări”, a mai declarat Predoiu.
El a fost întrebat dacă aceste argumente sunt valabile și în cazul instanțelor din Italia care refuză să trimită în România mai mulți condamnați definitiv, printre care Alina Bica, fosta șefă DIICOT.
“Acolo intervin alte reglementări, respectiv, statul italian a optat, potrivit legislației italiene, și în acord cu regulamentul european, să dispună executarea pedepsei în Italia și individualizarea ei în Italia dat fiind că persoanele în cauză, nu e vorba doar de cazul pe care l-ați menționat, avem două, trei cazuri acolo și-au creat legături cu Italia și asta recunoaște legea italiană. În această ipoteză se pot face individualizări ale pedepsei și dispune supravegheat executarea pedepsei în Italia”, a povestit ministrul Justiției.
El a adus în discuție și un alt caz în care se așteaptă răspunsul la extrădare dintr-o țară care nu este membră a Uniunii Europene.
“Sunt altă situații, spre exemplu, tot într-un stat care nu e membru de data asta al Uniunii Europene, și extrădarea se face prin Ministerul Justiției, răspunsul la extrădare e în așteptare pentru că au loc proceduri interne de contestare. Spre exemplu, un condamnat în România a atacat un decret de revocare a cetățeniei pe care o dobândise în statul respectiv”, a afirmat Predoiu.
Întrebat dacă este vorba de Cristian Rizea, ministrul Justiției a răspuns: “Da. A formulat și o cerere de azil. Ministerul Justiției a făcut repetat cereri de extrădare. Suntem în așteptarea răspunsului. Până când nu suntem în procedurile privind contestarea decretului prezidențial de retragere a cetățeniei moldovene, evident că cererea de extrădare este paralizată”.
Ministrul Justiției s-a referit la situațiile de extrădare din afara Europei.
“Avem alte situații, să mergem mai departe de Europa, sunt formulate cereri de extrădare. Așteptăm răspuns, pentru că și acolo există proceduri interne, există posibilitatea de a contesta cererea de extrădare, măsura arestării provizorii în vederea extrădării și așa mai departe. Fiecare se apără procedural cum poate, dar ce vreau să spun este că, cel puțin din perspectiva ministerului și sunt convins că și din perspectiva instanțelor, dacă vorbim de mandate europene de arestare, nu există proceduri care sunt lăsate în nelucrare”, a explicat Cătălin Predoiu.
El a mai fost întrebat care este situația lui Paul de România.
“Cred că așteaptă pronunțarea acum, în ianuarie știu că era un termen, sper să nu greșesc, 18 - 20 ianuarie a fost sau urmează să fie un termen, nu știu exact, dar în orice caz este formulată cererea de către, de asemenea, o curte de aici, din România, de tribunal din România pentru că are mandat european”, a afirmat Predoiu.
El a dat asigurări că ministerul întocmește la timp toate procedurile de extrădare.
“Jocul reglementărilor și procedurilor este destul de complicat și este construit pentru a da garanții fiecărui cetățean. Și ceea ce e esențial aici este ca ministerul, pe procedurile de extrădare în afara Uniunii Europene și instanțele pe procedurile de mandat european, să întocmească la timp tocmai toate procedurile care stau în sarcina lor din punct de vedere legal. Ori asta se face”, a mai declarat Predoiu.
